Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă a intrat oficial în faliment. Nu a făcut față concurenței

Producătorul de încălţăminte Clujana, cu o istorie de peste 100 de ani, a intrat oficial în faliment, conform unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti. Astfel, după mai mulţi ani de dificultăţi financiare, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă a capitulat în faţa masivei concurenţe externe, scrie ZF.

„Adunarea generală extraordinară a acţionarilor (…), cu votul pentru al acţionarului majoritar prezent, Consiliul Judeţean Cluj, ce deţine 93,44% din totalul acţiunilor societăţii, a hotărât declanşarea procedurii de faliment”, arată raportul.

Pentru producătorul de încălţăminte problemele nu sunt ceva recent, în 2018 Clujana intrând în insolvenţă. Doi ani mai târziu, compania ieşea din reorganizare, conform unui anunţ al administratorului judiciar de la acea vreme, CITR. Dezvoltarea reţelei de distribuţie şi diversificarea liniei de produse erau daţi drept factorii ieşirii din insolvenţă în 2020.

Totuşi, doi ani mai târziu, firma a intrat direct în faliment. Clujana nu şi-a publicat rezultatele financiare în 2020 şi 2021, doi ani dificili pentru modă dat fiind că pandemia i-a ţinut pe oameni mai mult în case şi astfel, ei nu au mai cumpărat la fel de des haine şi pantofi. În 2019 însă, ultimul an pentru care există date publice, cifra de afaceri a Clujana era de doar 1,85 mil. lei românești, cu 71% mai mică decât în 2018. Spre comparaţie, în 2014-2016, businessul era de circa 10 mil. lei românești. Tot atunci erau 300-400 de salariaţi, faţă de 120 în 2019.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Piaţa de modă este una puternic concurenţială, cu multe nume străine, dar şi cu branduri româneşti puternice. Unele dintre acestea din urmă aduc produse tot din import, în timp ce doar câteva grupuri au operaţiuni integrate. În total, în România, sunt zeci sau chiar sute de jucători în segmentul de încălţăminte, conform estimărilor ZF.

Clujana, unul dintre cele mai vechi branduri româneşti, era după Primul Război Mondial cea mai mare fabrică de încălăţăminte din România, însă istoria companiei este una extrem de zbuciumată. Mai exact, firma este naţionalizată în anul 1948, iar în 1999 intră în faliment şi este închisă din punct de vedere operaţional, deşi în momentul acela număra 8.000 de salariaţi.
În 2003 aceasta se redeschide după ce guvernul de la acea vreme a decis trecerea pachetului majoritar de acţiuni în proprietatea judeţului Cluj şi sub administrarea Consiliului Judeţean. Datoria de 5 milioane de euro faţă de stat a fost convertită în acţiuni în 2004. Două decenii mai târziu, Clujana „moare” iar.

#Clujana #incaltaminte #concurenta #producator #faliment #modă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația portuară a Siriei a semnat un memorandum cu gigantul logistic din Emiratele Arabe Unite, DP World, cel mai mare operator portuar din lume, pentru dezvoltarea portului Tartus, a anunțat televiziunea de stat siriană. Investiția planificată se ridică la 800 de milioane de dolari și vizează modernizarea terminalelor și serviciilor logistice, transformând Tartus într-un „nod cheie al comerțului regional și internațional”.

Acordul cu DP World vine după ce guvernul sirian a anulat parteneriatul anterior cu Rusia privind administrarea civilă a portului Tartus. În ianuarie, publicația Al-Watan relata că noul executiv de la Damasc a reziliat acordul semnat în 2019, care prevedea o concesiune pe 49 de ani. Conform directorului vamal din Tartus, Riad Joudi, portul era practic inactiv din cauza taxelor ridicate și a problemelor tehnice.

Acordul cu DP World mai prevede amenajarea de zone economice speciale și construcția de noi terminale și centre de tranzit în diverse regiuni ale Siriei.

Deocamdată, Rusia păstrează controlul asupra bazelor sale militare din Siria, iar autoritățile ruse au declarat că mențin contactul cu noua conducere siriană pentru toate „chestiunile de actualitate”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că dialogul cu Damascul continuă.

Aceasta nu este singura inițiativă a Siriei privind modernizarea infrastructurii portuare: la 1 mai, guvernul sirian a semnat un alt acord, în valoare de 230 de milioane de euro, cu compania franceză CMA CGM pentru exploatarea portului Latakia.