Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă a intrat oficial în faliment. Nu a făcut față concurenței

09 Dec. 2022, 16:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
09 Dec. 2022, 16:39 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Producătorul de încălţăminte Clujana, cu o istorie de peste 100 de ani, a intrat oficial în faliment, conform unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti. Astfel, după mai mulţi ani de dificultăţi financiare, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă a capitulat în faţa masivei concurenţe externe, scrie ZF.

„Adunarea generală extraordinară a acţionarilor (…), cu votul pentru al acţionarului majoritar prezent, Consiliul Judeţean Cluj, ce deţine 93,44% din totalul acţiunilor societăţii, a hotărât declanşarea procedurii de faliment”, arată raportul.

Pentru producătorul de încălţăminte problemele nu sunt ceva recent, în 2018 Clujana intrând în insolvenţă. Doi ani mai târziu, compania ieşea din reorganizare, conform unui anunţ al administratorului judiciar de la acea vreme, CITR. Dezvoltarea reţelei de distribuţie şi diversificarea liniei de produse erau daţi drept factorii ieşirii din insolvenţă în 2020.

Totuşi, doi ani mai târziu, firma a intrat direct în faliment. Clujana nu şi-a publicat rezultatele financiare în 2020 şi 2021, doi ani dificili pentru modă dat fiind că pandemia i-a ţinut pe oameni mai mult în case şi astfel, ei nu au mai cumpărat la fel de des haine şi pantofi. În 2019 însă, ultimul an pentru care există date publice, cifra de afaceri a Clujana era de doar 1,85 mil. lei românești, cu 71% mai mică decât în 2018. Spre comparaţie, în 2014-2016, businessul era de circa 10 mil. lei românești. Tot atunci erau 300-400 de salariaţi, faţă de 120 în 2019.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Piaţa de modă este una puternic concurenţială, cu multe nume străine, dar şi cu branduri româneşti puternice. Unele dintre acestea din urmă aduc produse tot din import, în timp ce doar câteva grupuri au operaţiuni integrate. În total, în România, sunt zeci sau chiar sute de jucători în segmentul de încălţăminte, conform estimărilor ZF.

Clujana, unul dintre cele mai vechi branduri româneşti, era după Primul Război Mondial cea mai mare fabrică de încălăţăminte din România, însă istoria companiei este una extrem de zbu­ciumată. Mai exact, firma este naţionalizată în anul 1948, iar în 1999 intră în faliment şi este închisă din punct de vedere operaţional, deşi în momentul acela număra 8.000 de salariaţi.
În 2003 aceasta se redeschide după ce guvernul de la acea vreme a decis trecerea pachetului majoritar de acţiuni în proprietatea judeţului Cluj şi sub administrarea Consiliului Judeţean. Datoria de 5 milioane de euro faţă de stat a fost convertită în acţiuni în 2004. Două decenii mai târziu, Clujana „moare” iar.

Realitatea Live

03 Mart. 2026, 11:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Mart. 2026, 11:18 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul urmează să aprobe un proiect de lege care schimbă radical regimul juridic al Portului Internațional Liber „Giurgiulești”, extinzând perioada de funcționare și stabilind noi reguli privind terenurile, regimul fiscal și garanțiile oferite investitorului general și rezidenților.

Potrivit proiectului, terenurile portului în suprafață de peste 55 de hectare vor rămâne proprietate publică a statului, dar vor fi transmise în drept de superficie Investitorului General până la 31 decembrie 2075. Dreptul va fi înscris în registrul bunurilor imobile, iar pentru utilizarea terenului se va plăti o redevență anuală la bugetul de stat, achitată anticipat până la 31 ianuarie.

Un element cheie este faptul că, la expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate pe terenul portului vor reveni statului. Dacă investițiile sunt deja amortizate, transferul se face fără compensații. Dacă nu sunt integral amortizate, statul va achita o compensație egală cu valoarea contabilă rămasă.

Proiectul stabilește și un filtru de securitate: nu vor putea deveni rezidenți ai portului persoanele fizice sau juridice care fac obiectul măsurilor restrictive internaționale.

Regimul fiscal va fi aliniat la cel general al Republicii Moldova, iar controlul fiscal va fi exercitat de Serviciul Fiscal de Stat. De asemenea, regimul vamal este armonizat cu Codul vamal, în contextul angajamentelor europene.

Portul Giurgiulești este declarat oficial obiectiv de infrastructură strategică. Potrivit notei de fundamentare, în port activează 74 de companii rezidente, cu 806 angajați, iar investițiile cumulative au ajuns la 137,3 milioane dolari SUA la sfârșitul anului 2024. Doar în 2024, rezidenții au achitat la buget 1,43 miliarde lei, dintre care 645 milioane lei accize și 679,8 milioane lei TVA.

Volumul total al mărfurilor transbordate în 2024 a fost de 1,8 milioane tone, confirmând rolul portului ca nod logistic strategic pentru comerțul extern al Republicii Moldova.

Autorii proiectului susțin că modificările sunt necesare pentru a asigura predictibilitate juridică după 2030, a proteja bunurile publice și a alinia regimul portuar la normele UE în materie de concurență și ajutor de stat. Legea urmează să intre parțial în vigoare la 30 de zile de la publicare, iar restul prevederilor din 18 februarie 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!