Următoarea mare victorie a lui Putin ar putea fi la Paris

Casa Albă a început să nutrească temeri că Vladimir Putin ar putea în curând să obțină cea mai mare victorie a invaziei Rusiei în Ucraina – la Paris.

Există o îngrijorare tot mai mare în administrația președintelui Joe Biden cu privire la rezultatele pe care le indică sondajele de opinie privind alegerile prezidențiale din Franța, care arată o cursă strânsă între actualul președinte Emmanuel Macron și rivala sa de extremă dreapta Marine Le Pen.

O posibilă victorie a lui Le Pen, un simpatizant al lui Putin, ar putea destabiliza coaliția occidentală împotriva Moscovei, schimbând rolul Franței de putere europeană și dând apă la moară altor lideri NATO în privința atitudinii dure față de Rusia, scrie Politico.eu citând, sub anonimat, trei oficiali ai administrației Biden.

Washingtonul a urmărit orice semne de posibilă intervenție rusă în primul tur al alegerilor, care va avea loc duminică, 10 aprilie, în Franța. Sondajele sugerează că Macron și Le Pen se vor confrunta, pe 24 aprilie, în turul doi pentru Elysee.

Washingtonul se teme că dacă Le Pen ajunge la Elysée ar strica acest echilibru delicat. Victoria ei ar putea determina apoi și alți lideri europeni – dintre care unii erau deja nervoși că trebuie să strice relațiile cu Rusia – să renunțe la alianța anti-Putin.

„Le Pen reprezintă o amenințare istorică pentru una dintre cele mai importante democrații din Europa”, a spus Lauren Speranza, directorul programului Transatlantic de Apărare și Securitate la Centrul pentru Analiza Politicii Europene. „Ea l-a lăudat pe Putin, care este un criminal de război și depinde de bani de la ruși.

#Franta #alegeri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.