Vacanță în Grecia: Ia avânt închirierea pe Airbnb de spații de cazare în peșteri și case din copaci

Anul 2023 se anunță a fi un an record pentru rezervările efectuate în Grecia prin platforma Airbnb întrucât cererile de cazare înregistrează o creștere explozivă, scrie publicația OIKONOMIKOS TACHYDROMOS.

Turiștii par să prefere din ce în ce mai mult spațiile de cazare neobișinuite, precum cele pe care le vedem în filme. Oamenii din industria ospitalității spun că în ultimii trei ani, numărul persoanelor care fac rezervări pentru astfel de spații nonconformiste a crescut.

Mai ales după pandemie există o adevărată vânătoare a spațiilor deosebite, de la căsuțe în copac la peșteri și de la containere la butoaie uriașe de vin. Cu cât mai extrem și cu cât mai izolat, cu atât mai atractiv.

Prețurile sunt cel puțin aceleași cu cele ale camerelor tradiționale dintr-un hotel sau dintr-o proprietate postată pe Airbnb, iar în unele cazuri, chiar trebuie băgată mâna adânc în buzunare pentru a putea trăi o vacanță de poveste.

Unii antreprenori „vizionari” din Grecia au prins ideea și vin în întâmpinarea turiștilor care gândesc nonconformist. Chiar dacă acest tip de turism este încă la început în Grecia, pe platformele de închirieri turistice se pot găsi, de exemplu căsuțe în copac în Skiathos, Achaia, Preveza, Corfu, Amaliada și Zakynthos.

Prețurile pe noapte încep de la 80 de euro și ajung până la 900 de euro, iar în majoritatea acestora proprietarii asigură un pat dublu sau un pat supraetajat, o baie și un balcon cu vedere fabuloasă. De asemenea, Wi-Fi gratuit, smart TV, ventilator și aer condiționat sunt disponibile în multe dintre căsuțele în copac. Sejurul într-o astfel de căsuță în copac este o experiență irepetabilă pentru că oferă libertate, o priveliște unică și, de asemenea, senzația de basm. În plus, paturile din lemn, hamacul și balconul oferă o estetică blândă și caldă.

Dacă vreți un pic de lux în vacanță, ce ziceți de un apartament amenajat într-o peșteră? ”Cave Airbnb-urile” sunt în trend și au cucerit mulți turiști pentru vacanțele lor de vară. În Grecia pot fi întâlnite astfel de peșteri săpate în stâncă cu o priveliște unică în Santorini, Ios, Mykonos și Creta. Prețurile pe noapte încep de la 140 de euro și ajung până la 1.400 de euro.

În ceea ce privește Grecia, există o mulțime de opțiuni pe airbnb la categoria camerelor particulare, care oferă vizitatorilor o senzație de ospitalitate și prețuri accesibile. Cazările în camere particulare din Grecia au crescut cu aproximativ 50% anul trecut, comparativ cu 2021. Prețul mediu al unei camere este de 81 de euro, în timp ce la nivel global se situează la circa 100 de dolari. În ciuda prețului mai mic, calitatea rămâne ridicată, deoarece 80% dintre recenziile camerelor particulare din Grecia au primit ratingul maxim de cinci stele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezervari #vacanta #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un agricultor din raionul Soroca susține că a fost victima unui atac deliberat asupra culturilor sale agricole, după ce zeci de hectare de floarea-soarelui au început să se usuce în urma unei presupuse stropiri neautorizate cu erbicide. Andrian Dumitraș, administratorul întreprinderii individuale care îi poartă numele, estimează prejudiciul la aproximativ 5 milioane de lei și a cerut organelor de drept identificarea și tragerea la răspundere penală a persoanelor responsabile. Documentele obținute de BANI.MD arată că analizele de laborator efectuate în Italia au confirmat prezența a două erbicide în probele de plante afectate.

Incidentul s-ar fi produs în perioada 26 iunie – 7 iulie 2026, pe terenuri agricole din apropierea localităților Iarova și Zastînca, raionul Soroca. Potrivit plângerii depuse la Procuratura Soroca, agricultorul bănuiește că persoane necunoscute ar fi utilizat inclusiv drone agricole pentru pulverizarea substanțelor chimice asupra plantațiilor, fără acordul proprietarului. În sesizarea din 10 iulie, Andrian Dumitraș reclamă afectarea a 93 de hectare de floarea-soarelui, amplasate pe două loturi agricole de 61 și, respectiv, 32 de hectare. Fermierul susține că plantele au început să se usuce pe un cap, iar investițiile făcute pentru înființarea și întreținerea culturilor au fost compromise.

Primele constatări oficiale au fost efectuate chiar în ziua depunerii plângerii. O comisie a Consiliului local Iarova, constituită prin dispoziția primarului, a examinat terenurile și a identificat semne avansate de uscare forțată, necroză a frunzelor și îngălbenire atipică, considerate caracteristice acțiunii unor erbicide.

Potrivit actului de constatare, din suprafața totală examinată de 59,25 hectare, aproximativ 53 de hectare erau afectate, cultura a fost compromisă în proporție de 90%. Membrii comisiei au apreciat că distribuția plantelor deteriorate indica o intervenție artificială de aplicare a substanțelor fitosanitare, nu efectul unei boli naturale sau al condițiilor climatice.

O situație similară a fost documentată în localitatea Zastînca. Comisia constituită de primărie a constatat deteriorarea a 21,34 hectare de floarea-soarelui aparținând întreprinderii lui Dumitraș. Același act menționează că au fost afectate și terenurile altor doi producători agricoli: 6,0973 hectare aparținând gospodăriei țărănești „Procopii Mihail” și 3,0287 hectare ale unui agricultor persoană fizică.

Astfel, documentele comisiilor locale consemnează aproximativ 74,34 hectare afectate în cazul întreprinderii lui Andrian Dumitraș, iar plângerea acestuia vizează o suprafață totală de 93 de hectare. Diferența dintre suprafața reclamată și cea constatată în actele prezentate urmează să fie clarificată.

Un element important al cazului îl reprezintă rezultatele analizelor de laborator. La 13 iulie, inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) au prelevat probe de floarea-soarelui de pe două câmpuri agricole din Iarova și Zastînca. Acestea au fost transmise laboratorului Agro.Biolab Laboratory S.r.l. din Italia, care a emis raportul de încercări la 24 iulie 2026.

Analizele au identificat trei substanțe active: glifosat, în concentrație de 7,35 mg/kg, erbicidul 2,4-D, în concentrație de 3,33 mg/kg, și azoxistrobin, un fungicid, în concentrație de 0,330 mg/kg.

În răspunsul oficial din 28 iulie, subdiviziunea teritorială ANSA Drochia/Rîșcani/Soroca/Florești arată că prezența glifosatului și a erbicidului 2,4-D este incompatibilă cu stadiul de dezvoltare a culturii de floarea-soarelui. Instituția descrie combinația drept un „cocktail chimic” cu efect letal asupra plantelor.

Potrivit concluziilor ANSA, concentrațiile depistate nu pot fi explicate printr-o contaminare accidentală minoră provenită de pe terenurile învecinate. Instituția precizează că utilizarea concomitentă a celor două erbicide, în etapa respectivă de vegetație a florii-soarelui, nu este autorizată și provoacă distrugerea culturii.

În schimb, azoxistrobinul este un fungicid utilizat pentru combaterea bolilor, inclusiv la floarea-soarelui, iar prezența sa nu reprezintă, în sine, o dovadă a unei intervenții ilegale.
Constatările laboratorului și concluziile ANSA confirmă prezența substanțelor chimice în plantele analizate și susțin ipoteza deteriorării culturilor prin tratamente cu erbicide. Ele nu stabilesc însă identitatea persoanelor care au aplicat substanțele, mijloacele tehnice utilizate sau eventualul mobil al acțiunii.

În urma celor constatate, agricultorul s-a adresat Procuraturii Soroca și a solicitat pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. În plângerea sa, acesta estimează pagubele materiale la aproximativ 5 milioane de lei, sumă care nu rezultă dintr-o evaluare financiară definitivă prezentată în documentele examinate.

Cazul a ajuns și în atenția Inspectoratului Național de Investigații. Printr-un răspuns datat 17 iulie 2026, Direcția investigații „Nord” l-a informat pe Andrian Dumitraș că sesizarea cu privire la presupusele acțiuni ilicite ale unor persoane identificabile a fost recepționată și înregistrată în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente, sub numărul 435.

Instituția a precizat că solicitarea a fost supusă examinării și că petiționarul va fi informat suplimentar despre decizia adoptată, potrivit legislației. Răspunsul nu confirmă, deocamdată, pornirea urmăririi penale sau identificarea unor suspecți.

Un alt document, datat 28 iulie, arată că Andrian Dumitraș a solicitat examinarea repetată a circumstanțelor și verificarea suplimentară a probelor în legătură cu distrugerea culturilor agricole.

Cazul ridică întrebări cu privire la securitatea terenurilor agricole și posibilitatea utilizării neautorizate a echipamentelor de stropire pentru compromiterea unor recolte. În condițiile în care o parte însemnată a culturilor a fost declarată compromisă de comisiile locale, pierderile economice pot include nu doar cheltuielile pentru semințe, fertilizanți și lucrări agricole, ci și veniturile ratate din vânzarea recoltei.

Deocamdată, autorii presupusei stropiri nu au fost identificați, iar utilizarea dronelor rămâne o suspiciune formulată de agricultor. Rămâne de stabilit dacă ancheta va confirma existența unei acțiuni intenționate și cine ar putea fi responsabil pentru pagubele reclamate.