Vacanță în Grecia: Ia avânt închirierea pe Airbnb de spații de cazare în peșteri și case din copaci

10 Mai 2023, 06:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Mai 2023, 06:19 // Actual //  bani.md

Anul 2023 se anunță a fi un an record pentru rezervările efectuate în Grecia prin platforma Airbnb întrucât cererile de cazare înregistrează o creștere explozivă, scrie publicația OIKONOMIKOS TACHYDROMOS.

Turiștii par să prefere din ce în ce mai mult spațiile de cazare neobișinuite, precum cele pe care le vedem în filme. Oamenii din industria ospitalității spun că în ultimii trei ani, numărul persoanelor care fac rezervări pentru astfel de spații nonconformiste a crescut.

Mai ales după pandemie există o adevărată vânătoare a spațiilor deosebite, de la căsuțe în copac la peșteri și de la containere la butoaie uriașe de vin. Cu cât mai extrem și cu cât mai izolat, cu atât mai atractiv.

Prețurile sunt cel puțin aceleași cu cele ale camerelor tradiționale dintr-un hotel sau dintr-o proprietate postată pe Airbnb, iar în unele cazuri, chiar trebuie băgată mâna adânc în buzunare pentru a putea trăi o vacanță de poveste.

Unii antreprenori „vizionari” din Grecia au prins ideea și vin în întâmpinarea turiștilor care gândesc nonconformist. Chiar dacă acest tip de turism este încă la început în Grecia, pe platformele de închirieri turistice se pot găsi, de exemplu căsuțe în copac în Skiathos, Achaia, Preveza, Corfu, Amaliada și Zakynthos.

Prețurile pe noapte încep de la 80 de euro și ajung până la 900 de euro, iar în majoritatea acestora proprietarii asigură un pat dublu sau un pat supraetajat, o baie și un balcon cu vedere fabuloasă. De asemenea, Wi-Fi gratuit, smart TV, ventilator și aer condiționat sunt disponibile în multe dintre căsuțele în copac. Sejurul într-o astfel de căsuță în copac este o experiență irepetabilă pentru că oferă libertate, o priveliște unică și, de asemenea, senzația de basm. În plus, paturile din lemn, hamacul și balconul oferă o estetică blândă și caldă.

Dacă vreți un pic de lux în vacanță, ce ziceți de un apartament amenajat într-o peșteră? ”Cave Airbnb-urile” sunt în trend și au cucerit mulți turiști pentru vacanțele lor de vară. În Grecia pot fi întâlnite astfel de peșteri săpate în stâncă cu o priveliște unică în Santorini, Ios, Mykonos și Creta. Prețurile pe noapte încep de la 140 de euro și ajung până la 1.400 de euro.

În ceea ce privește Grecia, există o mulțime de opțiuni pe airbnb la categoria camerelor particulare, care oferă vizitatorilor o senzație de ospitalitate și prețuri accesibile. Cazările în camere particulare din Grecia au crescut cu aproximativ 50% anul trecut, comparativ cu 2021. Prețul mediu al unei camere este de 81 de euro, în timp ce la nivel global se situează la circa 100 de dolari. În ciuda prețului mai mic, calitatea rămâne ridicată, deoarece 80% dintre recenziile camerelor particulare din Grecia au primit ratingul maxim de cinci stele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.