Vacanță în Grecia: Ia avânt închirierea pe Airbnb de spații de cazare în peșteri și case din copaci

Anul 2023 se anunță a fi un an record pentru rezervările efectuate în Grecia prin platforma Airbnb întrucât cererile de cazare înregistrează o creștere explozivă, scrie publicația OIKONOMIKOS TACHYDROMOS.

Turiștii par să prefere din ce în ce mai mult spațiile de cazare neobișinuite, precum cele pe care le vedem în filme. Oamenii din industria ospitalității spun că în ultimii trei ani, numărul persoanelor care fac rezervări pentru astfel de spații nonconformiste a crescut.

Mai ales după pandemie există o adevărată vânătoare a spațiilor deosebite, de la căsuțe în copac la peșteri și de la containere la butoaie uriașe de vin. Cu cât mai extrem și cu cât mai izolat, cu atât mai atractiv.

Prețurile sunt cel puțin aceleași cu cele ale camerelor tradiționale dintr-un hotel sau dintr-o proprietate postată pe Airbnb, iar în unele cazuri, chiar trebuie băgată mâna adânc în buzunare pentru a putea trăi o vacanță de poveste.

Unii antreprenori „vizionari” din Grecia au prins ideea și vin în întâmpinarea turiștilor care gândesc nonconformist. Chiar dacă acest tip de turism este încă la început în Grecia, pe platformele de închirieri turistice se pot găsi, de exemplu căsuțe în copac în Skiathos, Achaia, Preveza, Corfu, Amaliada și Zakynthos.

Prețurile pe noapte încep de la 80 de euro și ajung până la 900 de euro, iar în majoritatea acestora proprietarii asigură un pat dublu sau un pat supraetajat, o baie și un balcon cu vedere fabuloasă. De asemenea, Wi-Fi gratuit, smart TV, ventilator și aer condiționat sunt disponibile în multe dintre căsuțele în copac. Sejurul într-o astfel de căsuță în copac este o experiență irepetabilă pentru că oferă libertate, o priveliște unică și, de asemenea, senzația de basm. În plus, paturile din lemn, hamacul și balconul oferă o estetică blândă și caldă.

Dacă vreți un pic de lux în vacanță, ce ziceți de un apartament amenajat într-o peșteră? ”Cave Airbnb-urile” sunt în trend și au cucerit mulți turiști pentru vacanțele lor de vară. În Grecia pot fi întâlnite astfel de peșteri săpate în stâncă cu o priveliște unică în Santorini, Ios, Mykonos și Creta. Prețurile pe noapte încep de la 140 de euro și ajung până la 1.400 de euro.

În ceea ce privește Grecia, există o mulțime de opțiuni pe airbnb la categoria camerelor particulare, care oferă vizitatorilor o senzație de ospitalitate și prețuri accesibile. Cazările în camere particulare din Grecia au crescut cu aproximativ 50% anul trecut, comparativ cu 2021. Prețul mediu al unei camere este de 81 de euro, în timp ce la nivel global se situează la circa 100 de dolari. În ciuda prețului mai mic, calitatea rămâne ridicată, deoarece 80% dintre recenziile camerelor particulare din Grecia au primit ratingul maxim de cinci stele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezervari #vacanta #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.