Vacanță în Grecia: Ia avânt închirierea pe Airbnb de spații de cazare în peșteri și case din copaci

Anul 2023 se anunță a fi un an record pentru rezervările efectuate în Grecia prin platforma Airbnb întrucât cererile de cazare înregistrează o creștere explozivă, scrie publicația OIKONOMIKOS TACHYDROMOS.

Turiștii par să prefere din ce în ce mai mult spațiile de cazare neobișinuite, precum cele pe care le vedem în filme. Oamenii din industria ospitalității spun că în ultimii trei ani, numărul persoanelor care fac rezervări pentru astfel de spații nonconformiste a crescut.

Mai ales după pandemie există o adevărată vânătoare a spațiilor deosebite, de la căsuțe în copac la peșteri și de la containere la butoaie uriașe de vin. Cu cât mai extrem și cu cât mai izolat, cu atât mai atractiv.

Prețurile sunt cel puțin aceleași cu cele ale camerelor tradiționale dintr-un hotel sau dintr-o proprietate postată pe Airbnb, iar în unele cazuri, chiar trebuie băgată mâna adânc în buzunare pentru a putea trăi o vacanță de poveste.

Unii antreprenori „vizionari” din Grecia au prins ideea și vin în întâmpinarea turiștilor care gândesc nonconformist. Chiar dacă acest tip de turism este încă la început în Grecia, pe platformele de închirieri turistice se pot găsi, de exemplu căsuțe în copac în Skiathos, Achaia, Preveza, Corfu, Amaliada și Zakynthos.

Prețurile pe noapte încep de la 80 de euro și ajung până la 900 de euro, iar în majoritatea acestora proprietarii asigură un pat dublu sau un pat supraetajat, o baie și un balcon cu vedere fabuloasă. De asemenea, Wi-Fi gratuit, smart TV, ventilator și aer condiționat sunt disponibile în multe dintre căsuțele în copac. Sejurul într-o astfel de căsuță în copac este o experiență irepetabilă pentru că oferă libertate, o priveliște unică și, de asemenea, senzația de basm. În plus, paturile din lemn, hamacul și balconul oferă o estetică blândă și caldă.

Dacă vreți un pic de lux în vacanță, ce ziceți de un apartament amenajat într-o peșteră? ”Cave Airbnb-urile” sunt în trend și au cucerit mulți turiști pentru vacanțele lor de vară. În Grecia pot fi întâlnite astfel de peșteri săpate în stâncă cu o priveliște unică în Santorini, Ios, Mykonos și Creta. Prețurile pe noapte încep de la 140 de euro și ajung până la 1.400 de euro.

În ceea ce privește Grecia, există o mulțime de opțiuni pe airbnb la categoria camerelor particulare, care oferă vizitatorilor o senzație de ospitalitate și prețuri accesibile. Cazările în camere particulare din Grecia au crescut cu aproximativ 50% anul trecut, comparativ cu 2021. Prețul mediu al unei camere este de 81 de euro, în timp ce la nivel global se situează la circa 100 de dolari. În ciuda prețului mai mic, calitatea rămâne ridicată, deoarece 80% dintre recenziile camerelor particulare din Grecia au primit ratingul maxim de cinci stele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezervari #vacanta #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.