Vacile care se droghează cu cânepă! Bovinele amețite cască mai des. Cât de periculos este laptele lor pentru oameni

Aveau simptome tipice persoanelor care se droghează: ochi roșii, mers clătinat, letargie. Nu era vorba de clienții fideli ai unui magazin de etnobotanice, ci de o cireadă de vaci care s-a hrănit cu furaje din cânepă, scrie publicația Science.

Într-un nou studiu, cercetătorii au descoperit că bovinele care se hrănesc cu furaje ce conțin cânepă par să fie la fel de drogate ca oamenii. Descoperirea ar putea să le dea de gândit autorităților din domeniu despre cât de sigur pentru animale este acest tip de furaj ieftin și ușor de cultivat.

O altă îngrijorare majoră este posibilitatea ca ingredientul activ din marijuana să ajungă în alimentele pe care le consumă oamenii prin laptele obținut de la bovinele intoxicate.

„Au descoperit un efect mult mai profund asupra comportamentului animalelor decât ceea ce am văzut până acum în studiile legate de consumul de produse lactate”, a spus Serkan Ates, un inginer agronom de la Universitatea de Stat din Oregon.

Bovinele amețite de cânepă căscau mai des

Derivată din plantele Cannabis sativa, cânepa are o concentrație de tetrahidrocanabinol (THC) – compus psihoactiv – mai puțin intensă decât variantele de cannabis folosite în marijuana.

În schimb, florile de cânepă sunt pline de canabidiol (CBD), o substanță chimică folosită pentru ameliorarea unor probleme de sănătate, precum anxietatea, dependența și insomnia.

Pentru a descoperi care este impactul compușilor activi ai canabisului, cercetătorii de la Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor au hrănit 10 vaci de lapte cu furaje care conțineau diferite concentrații de canabinoizi.

În cursul experimentului, care a durat mai multe săptămâni, oamenii de știință au luat probe de lapte, sânge și fecale și au studiat comportamentul vacilor.

Dozajul a fost un element cheie al experimentului. Vacile care s-au hrănit cu furaje din plante întregi de cânepă nu au prezentat schimbări notabile față de bovinele care au primit porumb.

Situația a fost cu totul diferită pentru vacile care au consumat furaje din frunze, flori și semințe bogate în canabinoizi. Potrivit calculelor oamenilor de știință, aceste vaci au consumat cantități de THC de 86 de ori mai mari decât doza necesară pentru a intoxica un om.

Respirația și ritmul cardiac al animalelor au încetinit în timp ce vacile mâncau tot mai puțin și produceau tot mai puțin lapte.

Bovinele amețite căscau mai des, produceau mai multă salivă și mucus și își foloseau limba în mod hiperactiv, potrivit raportului publicat de cercetători în Nature Food. Unele vaci aveau ochii roșii și se clătinau pe picioare.

În laptele obținut de la vacile drogate s-au găsit compușii activi ai canabisului

Comportamentele neobișnuite s-au oprit în câteva zile după ce vacile nu s-au mai hrânit cu cânepă, dar compușii activi ai canabisului au rămas în laptele lor, care conținea concentrații mari de THC, CBD și alți canabinoizi.

Nu este clar dacă laptele obținut de la vacile care consumă cânepă îi afectează pe oamenii care îl beau. „Studiul nu ne permite să tragem concluzii cu privire la riscul sanitar al consumului de lapte disponibil pe piață”, a spus Robert Pieper, un nutriționist de animale și coautor al studiului.

Dacă se dovedește că furajele din cânepă pot fi folosite în siguranță, ele ar putea deveni o opțiune binevenită pentru fermieri, potrivit lui Ates. Cânepa este o alternativă ieftină, disponibilă pe scară largă și foarte hrănitoare.

„S-ar putea să nu fie posibil să hrănim vacile de lapte de mare randament [cu cânepă]”, potrivit lui Ates, care însă a spus că planta ar putea fi folosită în furajele pentru viței sau miei.

Chiar dacă nu va fi folosită ca nutreț principal, cânepa poate avea alte utilizări pentru animale. Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Kansas au descoperit că dacă este administrată în doze mici, cânepa reduce stresul vacilor, care nu mai petrec la fel de mult timp întinse pe jos.

Astfel, cânepa ar putea fi foarte utilă pentru liniștirea bovinelor în timpul transportului, când sunt înțărcate și în alte situații stresante.

#cinepa #vaci #drogate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.