Vacile care se droghează cu cânepă! Bovinele amețite cască mai des. Cât de periculos este laptele lor pentru oameni

22 Nov. 2022, 13:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Nov. 2022, 13:24 // Actual //  bani.md

Aveau simptome tipice persoanelor care se droghează: ochi roșii, mers clătinat, letargie. Nu era vorba de clienții fideli ai unui magazin de etnobotanice, ci de o cireadă de vaci care s-a hrănit cu furaje din cânepă, scrie publicația Science.

Într-un nou studiu, cercetătorii au descoperit că bovinele care se hrănesc cu furaje ce conțin cânepă par să fie la fel de drogate ca oamenii. Descoperirea ar putea să le dea de gândit autorităților din domeniu despre cât de sigur pentru animale este acest tip de furaj ieftin și ușor de cultivat.

O altă îngrijorare majoră este posibilitatea ca ingredientul activ din marijuana să ajungă în alimentele pe care le consumă oamenii prin laptele obținut de la bovinele intoxicate.

„Au descoperit un efect mult mai profund asupra comportamentului animalelor decât ceea ce am văzut până acum în studiile legate de consumul de produse lactate”, a spus Serkan Ates, un inginer agronom de la Universitatea de Stat din Oregon.

Bovinele amețite de cânepă căscau mai des

Derivată din plantele Cannabis sativa, cânepa are o concentrație de tetrahidrocanabinol (THC) – compus psihoactiv – mai puțin intensă decât variantele de cannabis folosite în marijuana.

În schimb, florile de cânepă sunt pline de canabidiol (CBD), o substanță chimică folosită pentru ameliorarea unor probleme de sănătate, precum anxietatea, dependența și insomnia.

Pentru a descoperi care este impactul compușilor activi ai canabisului, cercetătorii de la Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor au hrănit 10 vaci de lapte cu furaje care conțineau diferite concentrații de canabinoizi.

În cursul experimentului, care a durat mai multe săptămâni, oamenii de știință au luat probe de lapte, sânge și fecale și au studiat comportamentul vacilor.

Dozajul a fost un element cheie al experimentului. Vacile care s-au hrănit cu furaje din plante întregi de cânepă nu au prezentat schimbări notabile față de bovinele care au primit porumb.

Situația a fost cu totul diferită pentru vacile care au consumat furaje din frunze, flori și semințe bogate în canabinoizi. Potrivit calculelor oamenilor de știință, aceste vaci au consumat cantități de THC de 86 de ori mai mari decât doza necesară pentru a intoxica un om.

Respirația și ritmul cardiac al animalelor au încetinit în timp ce vacile mâncau tot mai puțin și produceau tot mai puțin lapte.

Bovinele amețite căscau mai des, produceau mai multă salivă și mucus și își foloseau limba în mod hiperactiv, potrivit raportului publicat de cercetători în Nature Food. Unele vaci aveau ochii roșii și se clătinau pe picioare.

În laptele obținut de la vacile drogate s-au găsit compușii activi ai canabisului

Comportamentele neobișnuite s-au oprit în câteva zile după ce vacile nu s-au mai hrânit cu cânepă, dar compușii activi ai canabisului au rămas în laptele lor, care conținea concentrații mari de THC, CBD și alți canabinoizi.

Nu este clar dacă laptele obținut de la vacile care consumă cânepă îi afectează pe oamenii care îl beau. „Studiul nu ne permite să tragem concluzii cu privire la riscul sanitar al consumului de lapte disponibil pe piață”, a spus Robert Pieper, un nutriționist de animale și coautor al studiului.

Dacă se dovedește că furajele din cânepă pot fi folosite în siguranță, ele ar putea deveni o opțiune binevenită pentru fermieri, potrivit lui Ates. Cânepa este o alternativă ieftină, disponibilă pe scară largă și foarte hrănitoare.

„S-ar putea să nu fie posibil să hrănim vacile de lapte de mare randament [cu cânepă]”, potrivit lui Ates, care însă a spus că planta ar putea fi folosită în furajele pentru viței sau miei.

Chiar dacă nu va fi folosită ca nutreț principal, cânepa poate avea alte utilizări pentru animale. Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Kansas au descoperit că dacă este administrată în doze mici, cânepa reduce stresul vacilor, care nu mai petrec la fel de mult timp întinse pe jos.

Astfel, cânepa ar putea fi foarte utilă pentru liniștirea bovinelor în timpul transportului, când sunt înțărcate și în alte situații stresante.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.