Vacile care se droghează cu cânepă! Bovinele amețite cască mai des. Cât de periculos este laptele lor pentru oameni

Aveau simptome tipice persoanelor care se droghează: ochi roșii, mers clătinat, letargie. Nu era vorba de clienții fideli ai unui magazin de etnobotanice, ci de o cireadă de vaci care s-a hrănit cu furaje din cânepă, scrie publicația Science.

Într-un nou studiu, cercetătorii au descoperit că bovinele care se hrănesc cu furaje ce conțin cânepă par să fie la fel de drogate ca oamenii. Descoperirea ar putea să le dea de gândit autorităților din domeniu despre cât de sigur pentru animale este acest tip de furaj ieftin și ușor de cultivat.

O altă îngrijorare majoră este posibilitatea ca ingredientul activ din marijuana să ajungă în alimentele pe care le consumă oamenii prin laptele obținut de la bovinele intoxicate.

„Au descoperit un efect mult mai profund asupra comportamentului animalelor decât ceea ce am văzut până acum în studiile legate de consumul de produse lactate”, a spus Serkan Ates, un inginer agronom de la Universitatea de Stat din Oregon.

Bovinele amețite de cânepă căscau mai des

Derivată din plantele Cannabis sativa, cânepa are o concentrație de tetrahidrocanabinol (THC) – compus psihoactiv – mai puțin intensă decât variantele de cannabis folosite în marijuana.

În schimb, florile de cânepă sunt pline de canabidiol (CBD), o substanță chimică folosită pentru ameliorarea unor probleme de sănătate, precum anxietatea, dependența și insomnia.

Pentru a descoperi care este impactul compușilor activi ai canabisului, cercetătorii de la Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor au hrănit 10 vaci de lapte cu furaje care conțineau diferite concentrații de canabinoizi.

În cursul experimentului, care a durat mai multe săptămâni, oamenii de știință au luat probe de lapte, sânge și fecale și au studiat comportamentul vacilor.

Dozajul a fost un element cheie al experimentului. Vacile care s-au hrănit cu furaje din plante întregi de cânepă nu au prezentat schimbări notabile față de bovinele care au primit porumb.

Situația a fost cu totul diferită pentru vacile care au consumat furaje din frunze, flori și semințe bogate în canabinoizi. Potrivit calculelor oamenilor de știință, aceste vaci au consumat cantități de THC de 86 de ori mai mari decât doza necesară pentru a intoxica un om.

Respirația și ritmul cardiac al animalelor au încetinit în timp ce vacile mâncau tot mai puțin și produceau tot mai puțin lapte.

Bovinele amețite căscau mai des, produceau mai multă salivă și mucus și își foloseau limba în mod hiperactiv, potrivit raportului publicat de cercetători în Nature Food. Unele vaci aveau ochii roșii și se clătinau pe picioare.

În laptele obținut de la vacile drogate s-au găsit compușii activi ai canabisului

Comportamentele neobișnuite s-au oprit în câteva zile după ce vacile nu s-au mai hrânit cu cânepă, dar compușii activi ai canabisului au rămas în laptele lor, care conținea concentrații mari de THC, CBD și alți canabinoizi.

Nu este clar dacă laptele obținut de la vacile care consumă cânepă îi afectează pe oamenii care îl beau. „Studiul nu ne permite să tragem concluzii cu privire la riscul sanitar al consumului de lapte disponibil pe piață”, a spus Robert Pieper, un nutriționist de animale și coautor al studiului.

Dacă se dovedește că furajele din cânepă pot fi folosite în siguranță, ele ar putea deveni o opțiune binevenită pentru fermieri, potrivit lui Ates. Cânepa este o alternativă ieftină, disponibilă pe scară largă și foarte hrănitoare.

„S-ar putea să nu fie posibil să hrănim vacile de lapte de mare randament [cu cânepă]”, potrivit lui Ates, care însă a spus că planta ar putea fi folosită în furajele pentru viței sau miei.

Chiar dacă nu va fi folosită ca nutreț principal, cânepa poate avea alte utilizări pentru animale. Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Kansas au descoperit că dacă este administrată în doze mici, cânepa reduce stresul vacilor, care nu mai petrec la fel de mult timp întinse pe jos.

Astfel, cânepa ar putea fi foarte utilă pentru liniștirea bovinelor în timpul transportului, când sunt înțărcate și în alte situații stresante.

#cinepa #vaci #drogate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.