Valoarea de piaţă a celor mai mari 100 de companii listate din lume. În pandemie a crescut cu peste 10 trilioane $

27 Mai 2021, 16:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
27 Mai 2021, 16:11 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Valoarea de piaţă a celor mai mari 100 de companii listate din lume a crescut cu peste 10 trilioane de dolari (48%) în perioada aprilie 2020 – martie 2021 și a atins nivelul de 31,7 trilioane dolari, potrivit unei analize globale a PwC.

Capitalizarea celor mai mari 100 de companii listate din lume a ajuns la cea mai ridicată valoare de piaţă înregistrată până în prezent, fiind de peste 2,6 ori mai mare decât în urmă cu un deceniu.
Performanţa a fost susţinută de succesul unor sectoare de activitate și de măsurile guvernelor şi băncilor centrale pentru diminuarea efectelor crizei sanitare.

Cel mai atractiv domeniu pentru investitori este tehnologia, companiile tehnologie au înregistrat o creştere de 71%, faţă de valoarea lor din martie 2020, iar valoarea cumulată de piaţă a companiilor care activează în domeniul tehnologiilor reprezintă o treime din capitalizarea totală de 31,7 trilioane de dolari a celor 100 de companii.

Creșteri foarte mari au înregistrat și companiile de materii prime (75%), precum și cele din industrie (68%).

Perfoemanțe mai slabe au înregistrat companiile din sănătate, de 25%, şi energie şi utilităţi, fiecare cu un plus de 26%.

Top 10 companii după capitalizarea de piață:

  1. Apple;
  2. Saudi Aramco;
  3. Microsoft;
  4.  Amazon;
  5. Alphabet (Google);
  6. Facebook;
  7. Tencent;
  8. Tesla; 
  9. Alibaba;
  10. Berkshire Hathaway.

Întreg raportul PwC poate fi accesat AICI.

 

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.