Valoarea de piață a tuturor criptomonedelor a atins un maxim istoric. E dublă față de la începutul anului

Valoarea de piață a tuturor criptomonedelor a atins luni un maxim istoric de peste 2.000 de miliarde de dolari, dublu față de valoarea înregistrată la începutul anului, grație cererii venite din partea investitorilor instituționali și de retail, arată datele publicate de CoinGecko și Blockfolio, care urmăresc piața criptomonedelor, transmite Reuters.

La nivel global, există peste 4.000 de criptomonede, însă monedele cu cea mai mare valoare de piață sunt Bitcoin, Ethereum, Tether, XRP și Bitcoin Cash.

Bitcoin a stimulat dublarea capitalizării de piață a criptomonedelor în decurs de câteva luni, care în prezent are o capitalizare de piață de peste 1.000 de miliarde de dolari. Următoarele cinci criptomonede, Ether, Binance Coin, Polkadot, Tether și Cardano, au o capitalizare de piață combinată de 422 miliarde de dolari.

„Interesul a început să crească dincolo de Bitcoin și Ethereum. Pe măsură ce industria continuă să se maturizeze, ne așteptăm ca mai multe aplicații pe bază de blockchain să fie introduse la nivel global, ceea ce va coincide cu o creștere a interesului în alte active alternative”, a apreciat Paolo Ardoino, director de tehnologie la platforma de tranzacționare Bitfinex.

Cotația Bitcoin a crescut cu peste 100% în acest an, în timp ce Ethereum a câștigat aproape 190%. Ambele criptomonede au depășit cu mult performanțele activelor tradiționale, grație intrării pe piață a unor companii de tip mainstream și a unor mari investitori precum constructorul auto Tesla Inc și banca BNY Mellon, scrie AGERPRES.

Monedele virtuale sunt o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată în mod electronic.

#valoare #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.