Valoarea de piaţă a Xiaomi a crescut cu 7,6 miliarde de dolari după lansarea primului automobil elctric

Acţiunile Xiaomi au crescut marţi cu până la 16%, după ce săptămâna trecută producătorul chinez de smartphone-uri a lansat primul său automobil electric, care a generat un interes crescut în rândul cumpărătorilor, deşi o firmă de brokeraj a calculat că Xiaomi va pierde aproximativ 10.000 de dolari la fiecare automobil electric pe care îl va vinde în acest an, transmite Reuters.

În prima zi de la reluarea tranzacţiilor bursiere, după lansarea automobilului electric SU7, capitalizarea de piaţă a Xiaomi a crescut cu aproximativ 7,6 miliarde de dolari.

Joia trecută, Xiaomi a prezentat modelul SU7 care costă 215.900 de yuani (29.900 de dolari) în varianta de bază şi poate ajunge până la 299.900 de yuani pentru modelul SU7 Max. Xiaomi i-a avertizat deja pe potenţialii cumpărători ai sedanului SU7 că au de aşteptat între patru şi şapte luni până când vor intra în posesia automobilului, o dovadă a interesului puternic generat în rândul cumpărătorilor. Vineri, compania chineză a informat că a primit 88.898 de precomenzi pentru automobilul său electric, în primele 24 de ore de la lansare.

Deşi Xiaomi a recunoscut că se aşteaptă să înregistreze pierderi operaţionale de pe urma modelului SU7, unii analişti au avertizat că va fi vorba de pierderi substanţiale.

„Ne menţinem estimările prudente că, în cele din urmă, toată lumea va înregistra pierderi pe segmentul de preţ cuprins între 200.000 şi 300.000 de yuani (27.649 până la 41.474 dolari)”, au estimat analiştii de la Citi Research într-un raport publicat marţi. Plecând de la ipoteza unui volum de vânzări de 60.000 de unităţi în acest an, Citi estimează că modelul electric SU7 ar urma să provoace Xiaomi pierderi nete de 4,1 miliarde de yuani (566 milioane de dolari), o medie de 68.000 de yuani (9.400 de dolari) pentru fiecare automobil.

Odată cu lansarea modelului SU7, alţi producători chinezi de automobile electrice cu modele similare au anunţat reduceri de preţuri şi subvenţii. Analiştii de la Citi au calculat că, în 2024, pe segmentul automobilelor electrice cu preţuri cuprinse între 200.000 şi 300.000 de yuani, vor exista nu mai puţin de 240 de modele care vor concura între ele pentru vânzări, adică o creştere de aproape 20% comparativ cu situaţia din 2023.

În paralel, piaţa globală a automobilelor electrice, odată un sector cu o creştere explozivă cu oportunităţi de subvenţii importante, a devenit una extrem de competitivă. Tesla şi BYD Co. domină piaţa din China, cea mai mare la nivel mondial, şi în prezent s-au angajat într-un război al preţurilor care pune presiuni asupra jucătorilor mai mici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#automobil electric #Xiaomi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.