Vasile Jitari, antreprenor în agricultură: Toți fug peste hotare, dar aici, acasă, la fel se pot face lucruri mărețe

20 Iul. 2021, 17:05
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Iul. 2021, 17:05 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Vasile a fost plecat în lumea mare să-și adune bani de existență, a trăit printre străini mai bine de un an. Iar când a revenit acasă, a descoperit că tata împreună cu fratele său Ion, au construit o seră. I s-a părut o bună oportunitate și un motiv întemeiat de a sta în satul natal, la Baraboi. Așa că și-a suflecat mânecile și s-a apucat să dezvolte afacerea. Iar astăzi, familia Jitari are deja 12 sere, scrie agrofarm.md.

Vasile și Ion și-au împărțit rolurile clar, Vasile este cel care veghează ca legumele să se dezvolte frumos și sănătos, iar Ion vine cu expertiza lui de agronom licențiat. Și chiar dacă s-a angajat la Chișinău în calitate de consultant, nimic nu-l încurcă să contribuie la dezvoltarea micului business.

Vasile nu și-a întemeiat încă o familie, zice că ”s-a însurat cu serele” și că acestea îi ocupă tot timpul și energia. Dar, totodată crede că prin munca și devotamentul lui, creează un viitor sigur și liniștit copiilor pe care într-o zi îi va avea.

Totul a început de la o seră mică construită la ideea tatătului și fratelui lui Vasile Jitari, spun că au ales serele din mai multe motive.

„Afacerea am început-o de la o seră mică, aproximativ 30 de m în lungime și 8 m în lățime, ideea a venit de la tata și fratele meu. Dar acest pas, m-a făcut să îndrăgesc munca în sere și dragostea pentru pământ.Și serele sunt o soluție pentru agricultori,în ultima perioadă, clima a devenit o problemă. Ploile sunt toxice, căldurile sunt mari și grindina distruge totul. În seră e mai bine, pământul e protejat, lucrul mai puțin, dar roadă mai multă reușești să culegi. De asemenea, avem avantajul de a ieșit primăvara devreme cu produse pe piață și putem obține un preț mai mare. La fel și toamna, în câmp deja se termină toată producția, în sere, încă este.”

Antreprenorul pune accent mai mult pe roșii (70% din sere cresc roșii, iar în restul 30% sunt castraveți).

Vasile spune că vând producția la un preț angro unui cumpărător, care la rândul său vinde legumele în piețele din Chișinău.

Până acum nu au calculat ce producție au avut din cauza unor dificultăți cu care s-au confruntatși au unor greșeli pe care le-au comis, dar în viitor au deja un plan bine stabilit.

„Până acum nu am calculat, am avut câteva probleme, câteva greșeli, cu care ne-am confruntat. Nu reușeam în totalmente să udăm în sere, nu reușeam cu lucrul, deoarece nu aveam o echipă bună formată. De asemenea, nici noi nu aveam experiență, lucram, dar totodată și studiam, pentru că studii în domeniu, nu aveam. Fratele meu între timp a făcut studii, activează acum ca agronom consultant la Chișinău. Anul acesta ne dorim să calculăm producția. Am făcut deja unele calcule preventive. Aproximativ pe 15 arii de teren protejat sunt plantate 5 mii de fire de răsad și fiecare ar trebui să dea minim 5 kg de roșii.”

La moment familia Jitari deține 12 sere și cultivă doar într-un ciclu, întrucât nu dispun de un sistem de încălzire, pentru a achiziționa unul au nevoie de 200.000 lei.

Tânărul spune că este mult mai ușor când au susținere, în special financiară, întrucât la noi este foarte greu să lansezi o afacere. Acesta spune că odată cu susținerea apare și încrederea.

„La început nu credeam că voi obține ceva, dar pentru a căpăta mai multă experiență, am zis – hai să încercăm, să participăm. Am discutat cu fratele, cu toată familia și am decis să încercăm. Susținerea din partea UE e un plus foarte mare, deoarece acum e foarte greu să începi o afacere la noi. Când ai susținere, ești mai încrezător în propriile forțe, ai dorință să faci mai mult, să lucrezi, să dezvolți mai departe ceea ce ai început.”

Vasile Jitari a venit și cu câteva sfaturi pentru persoanele care doresc să inițieze o afacere în Republica Moldova.

„Dacă ai dorință și dragoste pentru activitatea pe care o faci, vei avea și succes. Toți fug peste hotare, dar aici, acasă, la fel se pot face lucruri mărețe. Trebuie multă voință pentru că nu e deloc ușor, în special la început. Treptat, treptat acumulezi mai multă experiență și ți se pare mult mai simplu. Ar fi bine mai mulți să participe la proiecte, câștigi sau nu, experiența și participarea mult contează.”

01 Iul. 2026, 13:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2026, 13:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 10,52 miliarde de euro la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, în creștere cu 4,1% față de finele anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Raportată la Produsul Intern Brut (PIB), datoria externă reprezintă acum 58%, cu 1,9 puncte procentuale mai mult decât la sfârșitul anului 2025.

Potrivit BNM, stocul datoriei externe brute a crescut de la 10,11 miliarde de euro la 31 decembrie 2025 la 10,52 miliarde de euro la 31 martie 2026.

Cea mai mare parte a datoriei rămâne cea pe termen lung, care însumează 7,86 miliarde de euro, reprezentând 74,7% din total. Datoria pe termen scurt a urcat la 2,66 miliarde de euro, echivalentul a 25,3% din datoria externă brută.

Datele arată că datoria externă publică a crescut cu 5,4%, până la 4,55 miliarde de euro, în timp ce datoria externă privată s-a majorat cu 3%, ajungând la 5,98 miliarde de euro. Astfel, ponderea datoriei publice în totalul datoriei externe a urcat la 43,2%, iar cea a sectorului privat a coborât la 56,8%.

În primul trimestru din 2026, serviciul datoriei externe care include rambursările de principal și plata dobânzilor a constituit 183 milioane de euro. Din această sumă, 55 milioane de euro au revenit sectorului public, iar 128,1 milioane de euro sectorului privat. Raportul dintre serviciul datoriei externe și exporturile de bunuri și servicii s-a situat la 12,9%, nivel pe care BNM îl califică drept unul moderat.

Fondul Monetar Internațional rămâne cel mai mare creditor extern al statului, cu o expunere de 1,18 miliarde de euro și reprezintă 26% din datoria externă publică. Acesta este urmat de Grupul Băncii Mondiale, cu 1,13 miliarde de euro, Comisia Europeană, cu 831 milioane de euro, Banca Europeană de Investiții, cu 441,7 milioane de euro, și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu 378 milioane de euro.

BNM mai arată că, dacă ritmul actual al rambursărilor se va menține și nu vor fi contractate noi împrumuturi, stocul datoriei externe pe termen lung ar putea fi achitat în aproximativ 9,4 ani.