Vasile Jitari, antreprenor în agricultură: Toți fug peste hotare, dar aici, acasă, la fel se pot face lucruri mărețe

20 Iul. 2021, 17:05
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Iul. 2021, 17:05 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Vasile a fost plecat în lumea mare să-și adune bani de existență, a trăit printre străini mai bine de un an. Iar când a revenit acasă, a descoperit că tata împreună cu fratele său Ion, au construit o seră. I s-a părut o bună oportunitate și un motiv întemeiat de a sta în satul natal, la Baraboi. Așa că și-a suflecat mânecile și s-a apucat să dezvolte afacerea. Iar astăzi, familia Jitari are deja 12 sere, scrie agrofarm.md.

Vasile și Ion și-au împărțit rolurile clar, Vasile este cel care veghează ca legumele să se dezvolte frumos și sănătos, iar Ion vine cu expertiza lui de agronom licențiat. Și chiar dacă s-a angajat la Chișinău în calitate de consultant, nimic nu-l încurcă să contribuie la dezvoltarea micului business.

Vasile nu și-a întemeiat încă o familie, zice că ”s-a însurat cu serele” și că acestea îi ocupă tot timpul și energia. Dar, totodată crede că prin munca și devotamentul lui, creează un viitor sigur și liniștit copiilor pe care într-o zi îi va avea.

Totul a început de la o seră mică construită la ideea tatătului și fratelui lui Vasile Jitari, spun că au ales serele din mai multe motive.

„Afacerea am început-o de la o seră mică, aproximativ 30 de m în lungime și 8 m în lățime, ideea a venit de la tata și fratele meu. Dar acest pas, m-a făcut să îndrăgesc munca în sere și dragostea pentru pământ.Și serele sunt o soluție pentru agricultori,în ultima perioadă, clima a devenit o problemă. Ploile sunt toxice, căldurile sunt mari și grindina distruge totul. În seră e mai bine, pământul e protejat, lucrul mai puțin, dar roadă mai multă reușești să culegi. De asemenea, avem avantajul de a ieșit primăvara devreme cu produse pe piață și putem obține un preț mai mare. La fel și toamna, în câmp deja se termină toată producția, în sere, încă este.”

Antreprenorul pune accent mai mult pe roșii (70% din sere cresc roșii, iar în restul 30% sunt castraveți).

Vasile spune că vând producția la un preț angro unui cumpărător, care la rândul său vinde legumele în piețele din Chișinău.

Până acum nu au calculat ce producție au avut din cauza unor dificultăți cu care s-au confruntatși au unor greșeli pe care le-au comis, dar în viitor au deja un plan bine stabilit.

„Până acum nu am calculat, am avut câteva probleme, câteva greșeli, cu care ne-am confruntat. Nu reușeam în totalmente să udăm în sere, nu reușeam cu lucrul, deoarece nu aveam o echipă bună formată. De asemenea, nici noi nu aveam experiență, lucram, dar totodată și studiam, pentru că studii în domeniu, nu aveam. Fratele meu între timp a făcut studii, activează acum ca agronom consultant la Chișinău. Anul acesta ne dorim să calculăm producția. Am făcut deja unele calcule preventive. Aproximativ pe 15 arii de teren protejat sunt plantate 5 mii de fire de răsad și fiecare ar trebui să dea minim 5 kg de roșii.”

La moment familia Jitari deține 12 sere și cultivă doar într-un ciclu, întrucât nu dispun de un sistem de încălzire, pentru a achiziționa unul au nevoie de 200.000 lei.

Tânărul spune că este mult mai ușor când au susținere, în special financiară, întrucât la noi este foarte greu să lansezi o afacere. Acesta spune că odată cu susținerea apare și încrederea.

„La început nu credeam că voi obține ceva, dar pentru a căpăta mai multă experiență, am zis – hai să încercăm, să participăm. Am discutat cu fratele, cu toată familia și am decis să încercăm. Susținerea din partea UE e un plus foarte mare, deoarece acum e foarte greu să începi o afacere la noi. Când ai susținere, ești mai încrezător în propriile forțe, ai dorință să faci mai mult, să lucrezi, să dezvolți mai departe ceea ce ai început.”

Vasile Jitari a venit și cu câteva sfaturi pentru persoanele care doresc să inițieze o afacere în Republica Moldova.

„Dacă ai dorință și dragoste pentru activitatea pe care o faci, vei avea și succes. Toți fug peste hotare, dar aici, acasă, la fel se pot face lucruri mărețe. Trebuie multă voință pentru că nu e deloc ușor, în special la început. Treptat, treptat acumulezi mai multă experiență și ți se pare mult mai simplu. Ar fi bine mai mulți să participe la proiecte, câștigi sau nu, experiența și participarea mult contează.”

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.