Veaceslav Platon, citat la Procuratura Anticorupție. Este învinuit pentru un atac raider asupra MAIB

Procuratura Anticorupție anunță că l-au citat pe Veaceslav Platon să se prezinte la sediul PA pentru data de 2 noiembrie 2021 în vederea înaintării acuzării. Învinuirile au loc în contextul unui atac raider asupra băncii BC „Moldova-Agroindbank” SA.
Comunicatul emis de PA, scrie Realitatea.md.

„Având în vedere interesul public sporit în raport cu investigațiile cu privire la acțiunile întreprinse de către unele persoane în perioada anilor 2011-2015 în vederea preluării controlului asupra instituției financiare BC „Moldova-Agroindbank” SA și gestionarea acestei instituții în beneficiul unui grup criminal organizat, comunicăm că investigațiile respective se referă la fapte ce se încadrează juridic conform prevederilor art. 190 alin. (5) Cod penal (Escrocherie săvârșită în proporții deosebit de mari) și art. 243 alin. (3) lit.b) Cod penal (Spălarea banilor în proporții deosebit de mari). În cadrul investigațiilor efectuate s-a constatat că, în scopul implementării planului infracțional, făptuitorii folosind documente false și mijloace financiare provenite din „Laundromatul rusesc” au organizat înregistrarea unor tranzacții în lipsa voinței proprietarilor legali sau a succesorilor acestora, ceea ce le-a permis de a obține un pachet de 28051 de acțiuni al BC „Moldova-Agroindbank” SA, în valoare totală de 28 milioane lei. Conform probelor administrate în cauza penală, procurorii au constatat că, ulterior obținerii pachetului de acțiuni, făptuitorii pentru a deghiza originea ilicită a hârtiilor de valoare sustrase, au tranzacționat acțiunile sustrase către companiile nerezidente al căror beneficiar real era Platon Veaceslav. În perioada 2011-2015, făptuitorii au dobândit 43,11% din acțiunile BC ,,Moldova-Agroindbank” SA care erau deținute de o serie de companii în marea majoritate nerezidenți, beneficiar real al cărora a devenit Platon Veaceslav, ceea ce i-a permis ultimului să preia controlul asupra acestei instituții financiare pe o anumită perioadă”, anunță PA.

Schema „Laundromat”, care se presupune a fi cea mai mare operațiune de spălare de bani din istorie, se referă la zeci de persoane din anturajul politic, domeniul justiției și sectorul financiar-bancar din Republica Moldova. După mai bine de 7 ani de la pornirea urmăririi penale, organizatorii schemei nu au ajuns în fața justiției.

Deși în ancheta din Federația Rusă care se desfășura în paralel cu cea de la noi a fost finalizată acum un an și s-a lăsat cu mandate de arest pe numele lui Veaceslav Platon și a fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc, care figurează ca organizatori ai operațiunii, dar și cu condamnarea Elenei Platon, sora primului, cea din țară nu a ajuns la o finalitate.

#atac raider #Platon #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.