Venezuela lansează bancnota de 1 milion de bolivari, însă hiperinflația o face să fie aproape lipsită de valoare

Banca Centrală din Venezuela (BCV) a lansat noi bancnote, cu valoare mai mare, pe măsură ce hiperinflația și sancțiunile aplicate de SUA și alte țări continuă să erodeze economia țării sud-americane, informează Deutsche Welle.

BCV a anunțat săptămâna trecută lansarea a trei bancnote noi: de 200.000, 500.000 și 1 milion de bolivari. Din cauza inflației galopante, cea mai mare bancnotă introdusă în circulație, în valoare de 1 milion de bolivari, valorează doar 52 de cenți americani. De cele mai multe ori, prețurile produselor din Venezuela sunt afișate în dolari.

Noile bancnote vor circula alături de vechile bancnote, în valoare de 10.000, 20.000 și 50.000 de bolivari, a căror utilitate a deveni limită, cea mai mare dintre ele valorând doar 2 cenți americani.

Bancnotele au intrat „treptat” în circulație de luni, potrivit BCV, citat de Digi24.

n ultimii ani, diferite guverne venezuelene au ales să tipărească noi bancnote, cu denominații mai mari, pentru a face față inflației uriașe.

Rata anuală a inflației din Venezuela a atins 2665% în luna ianuarie, potrivit băncii centrale, iar oamenii au renunțat aproape complet să folosească bancnote, preferând cardurile bancare.

În ultimii 7 ani, sacțiunile impuse de SUA, Uniunea Europeană și alte state au afectat grav economia Venezuelei. Au fost țintite operațiunile statului sud-american de extragere a petrolului și de minerit de aur, precum și alte activități.

SUA nu recunoaște guvernul condus de președintele Nicolas Maduro, succesorul fostului lider Hugo Chavez. Situația economică a țării s-a înrăutățit după scăderea prețurilor petrolului și de restricțiile impuse asupra vânzărilor de produse petroliere rafinate pe plan local. Venezuela dispune de rezerve uriașe de petrol și gaze naturale.

#Venezuela #bolivar #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.