Venitul pasiv: cheia către o viață fără griji? Cum să obții venit chiar și atunci când dormi? SFATURI PRACTICE

În ultimul timp, mai ales în contextul economic nesigur în care se află întreaga planetă, auzim tot mai des pronunțate cuvintele „venituri pasive”. Specialiștii în finanțe personale din întreaga lume spun că secretul îmbogățirii stă în găsirea unor metode de a face bani în timp ce dormim și că acest lucru e mai ușor de implementat decât oricând. Marii bogați ai lumii au în medie 7 surse de venit, majoritatea de tip pasiv. Dar ce înseamnă, de fapt, a avea venituri pasive și cum pot oamenii obișnuiți să ajungă la performanța de a face bani în somn?

Veniturile pasive sunt definite ca sume de bani pe care le obținem fără a face un efort periodic. De exemplu, salariul nu este un venit pasiv deoarece mergem zilnic la locul de muncă pentru a-l obține. Banii obținuți în mod pasiv sunt cei care ne intră în cont chiar și atunci când suntem în vacanță sau dormim. Sună ciudat, dar există mai multe metode prin care oricine își poate suplimenta veniturile în acest fel. Evident, aceste sume nu cad din cer, iar pentru obținerea lor trebuie să creăm un produs sau un serviciu care să fie util celor din jur și care să funcționeze cu intervenții minime.

Crearea unei comunități online

Era Internetului a venit la pachet cu posibilitatea oricui să pornească o mică afacere din confortul propriei locuințe. Indiferent de talentul sau pasiunea dumneavoastră, puteți crea un blog online sau un canal de Youtube prin care să aduceți laolaltă oameni interesați de subiect. Astfel, urcarea unui video sau a unui articol săptămânal vă garantează vizualizări și accesări non-stop din acel punct în continuare. Prin monetizarea vizualizărilor, obțineți bani la sfârșitul lunii indiferent dacă aveți computerul deschis sau nu.

Crearea unui curs online

Pe lângă Youtube, există numeroase site-uri care permit oamenilor simpli să creeze un curs despre un subiecte care îi pasionează, ca mai apoi să îl vândă celor interesați să învețe despre subiectul respectiv. De exemplu, cei pricepuți la chitară pot crea un curs simplu pentru alți oameni care vor să învețe să cânte la acest instrument. Cursul este creat o singură dată, dar oamenii îl vor putea achiziționa oricând iar banii vor intra în cont ca venit pasiv. Aceeași strategie se aplică celor pasionați de gătit, de geografie, de matematică sau de orașul în care locuiesc. Posibilitățile sunt nelimitate.

Publicarea unei cărți online pe cont propriu

Dacă nu vă doriți să filmați cursuri despre pasiunea sau jobul dumneavoastră, acum aveți posibilitatea să publicați o carte electronică pe cont propriu. Tot ce aveți de făcut este să scrieți cartea și să o aranjați corespunzător pentru publicare. Nu vă faceți griji, găsiți informații nelimitate și gratuite despre acest proces pe Youtube și pe blogurile dedicate. Prin publicarea cărții pe site-urile de profil (de exemplu, Amazon), cei interesați o pot achiziționa oricând iar dumneavoastră primiți un procent din vânzări. La fel ca în cazul cursurilor online, subiectele potențiale sunt într-un număr nelimitat. Puteți publica o carte de colorat pentru copii, o carte despre istorie sau gătit sau chiar o carte despre îngrijirea unghiilor. Oricare ar fi subiectul ales, sigur se vor găsi oameni interesați să citească despre el.

Concluzii

Suplimentarea veniturilor este nu doar posibilă, ci mai ușor accesibilă decât oricând în istorie. Dacă în urmă cu câțiva ani singurele metode prin care puteam să obținem bani în plus erau fie orele suplimentare la serviciu, fie găsirea unui loc de muncă mai bine plătit, fie găsirea unui loc de muncă part-time pe lângă serviciul de bază, acum există nenumărate metode de a produce bani chiar și atunci când dormim. Bineînțeles, crearea unei surse de venit pasiv necesită o investiție inițială de timp și energie pentru a dezvolta un produs cu adevărat calitativ, dar odată pornită această morișcă există potențialul de a obține din ce în ce mai mulți bani fără niciun effort în plus.

#surse de venit #hobby #salariu #venit pasiv #miliardari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.