Veniturile statului s-au majorat cu doar 1,2%, deși Fiscul și Vama au adus miliarde în plus

Veniturile bugetului de stat au ajuns la 41,57 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026, în creștere cu doar 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor până pe data de 23 iulie. Avansul modest vine în pofida faptului că Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal au colectat împreună cu aproape patru miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.

În perioada ianuarie–iulie, veniturile totale au însumat 41,57 miliarde de lei, cu 472,8 milioane de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Gradul de executare a planului anual este de 53,8%.

Cea mai mare contribuție la creșterea încasărilor a avut-o Serviciul Fiscal de Stat, care a colectat 23,3 miliarde de lei, cu 2,21 miliarde de lei sau 10,5% mai mult decât în primele șapte luni din 2025.

Și Serviciul Vamal și-a majorat încasările, acestea ajungând la 21,6 miliarde de lei, în creștere cu 1,69 miliarde de lei, echivalentul unui avans de 8,5%.

În schimb, categoria „alte venituri” a înregistrat un recul semnificativ. Încasările s-au redus cu 257,8 milioane de lei, până la 817,4 milioane de lei, ceea ce a temperat creșterea veniturilor totale ale bugetului.

Datele mai arată că doar în luna iulie veniturile bugetului au însumat 4,96 miliarde de lei, cu 355,4 milioane de lei sau 7,7% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut.

Potrivit Ministerului Finanțelor, la sfârșitul lunii iulie rămân de încasat aproximativ 35,7 miliarde de lei pentru atingerea țintei anuale de venituri prevăzute în bugetul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.

#Orban #ONU #Trump