Verdictul în procesul doborârii avionului MH 17. Cine a lansat racheta care a ucis 298 de oameni deasupra Ucrainei

La mai bine de opt ani după ce un Boeing plecat din Malaezia cu 298 de oameni la bord a fost doborât în estul Ucrainei, judecătorii au un verdict oficial.

Zborul Malaysia Airlines MH17 a fost doborât pe 17 iulie 2014 de o rachetă de fabricație rusă trasă dintr-un câmp din estul Ucrainei, dintr-o instalație de tip BUK, a anunțat joi, 17 noiembrie, instanța olandeză care se ocupă de procesul a patru suspecți de doborârea avionului, potrivit Reuters.

„Instanța este de părere că MH17 a fost doborât prin tragerea unei rachete BUK de pe câmpul unei ferme de lângă Pervomaisk, ucigând toți 283 de pasageri și 15 membri ai echipajului”, a declarat judecătorul Hendrik Steenhuis.

La 17 iulie 2014, un Boeing 777 Malaysia Airlines, numărul zborului MH17, s-a prăbușit deasupra Donbass, Ucraina. Avionul a decolat de pe aeroportul Amsterdam Schiphol din Olanda și se afla în drum spre Kuala Lumpur, capitala Malaeziei. O rachetă a explodat în partea stângă a cabinei la o înălțime de 10 kilometri. Sute de particule minuscule au străpuns avionul, fiecare fiind un proiectil mortal.

Cine sunt acuzații

Igor Girkin, Sergei Dubinsky, Oleg Pulatov și Leonid Ghartsjenko (de la stânga la dreapta)Trei ruși și un ucrainean stau în banca acuzaților, iar procurorii au cerut să fie condamnați la pedepse cu închisoarea pe viață.La acea vreme, acuzatul principial deținea funcții înalte la separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei: Igor Girkin a fost cândva ofițer de informații rus și comandant al separatiștilor din Donbass, cunoscut sub numele de „Strelkov”. Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Verdictul oficial în procesul doborârii avionului MH 17. Cine a lansat racheta care a ucis 298 de oameni deasupra Ucrainei.

Serghei Dubinsky este un fost ofițer rus și adjunctul lui Girkin, în timp ce Oleg Pulatov a fost asistentul lui Dubinsky. Se spune că Leonid Kharchenko, ucraineanul, ar fi condus o unitate de luptă în regiune.Procurorii au cerut închisoare pe viață. Niciunul dintre acuzați nu a fost prezent la proces, se crede că toți patru s-ar afla în Rusia. Doar Oleg Pulatov este reprezentat de avocați în instanță. El neagă că este responsabil pentru doborârea avionului.La scurt timp după doborâre, președintele rus Vladimir Putin a numit Ucraina drept principalul vinovat. Potrivit șefului de la Kremlin, Ucraina nu a reușit să închidă spațiul aerian din motive de securitate din cauza ostilităților din zona de război. Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Verdictul oficial în procesul doborârii avionului MH 17. Cine a lansat racheta care a ucis 298 de oameni deasupra Ucrainei.

#mh17 #verdict #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.