Veste bună pentru agricultori! Procedura de lichidare a gospodăriilor țărănești inactive va fi simplificată

Pentru a susține micul business din agricultură, Guvernul a aprobat în ședința de astăzi Avizul la proiectul de Lege care prevede instituirea unor măsuri de suport pentru activitatea gospodăriilor țărănești (GȚ). Astfel, proiectul vizează simplificarea procedurii de lichidare din Registrul gospodăriilor țărănești și Registrul fiscal de stat a gospodăriilor țărănești care sunt inactive. Lista gospodăriilor țărănești inactive care urmează a fi radiate va fi determinată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS).

Totodată, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, penalitățile și amenzile calculate și neachitate până la data radierii de către gospodăriile țărănești inactive vor fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS).

Din registrele menționate urmează a fi radiate gospodăriile țărănești inactive, înregistrate până la 31 decembrie 2018 și care, pe parcursul ultimilor trei ani nu au efectuat operațiuni pe conturi bancare, nu sunt fondatori ai unei persoane juridice, nu au restanțe la buget, nu sunt înregistrate în calitate de plătitori TVA și nu au beneficiat de suport financiar din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural în perioada 1 ianuarie 2019 – 1 aprilie 2022.

Potrivit avizului, în termen de 2 luni după intrarea în vigoare a Legii, SFS va identifica GȚ inactive, după care vor transmite listele respective Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Procuraturii Generale și Ministerului Afacerilor Interne, care, în termen de 10 zile, se vor expune asupra radierii. Ulterior, SFS va prezenta lista primăriilor pentru inițierea procedurii de radiere și pentru a informa fondatorii GȚ despre aceasta. Avizul privind decizia de radiere se va publica în Monitorul Oficial și pe site-ul primăriilor, iar cererile și creanțele se vor înainta nu mai târziu de 2 luni din data publicării. În cazul depunerii cererilor privind stoparea procesului de radiere și a creanțelor, radierea se anulează.

Dacă timp de 3 zile de la expirarea termenului de depunere a cererilor și creanțelor, acestea nu au fost înaintate, primăria va adopta din oficiu decizia de radiere, iar SFS, în termen de 15 zile va asigura radierea codurilor fiscale, va informa prestatorul de servicii despre închiderea conturilor bancare și CNAS despre gospodăriile radiate.

#GT #gospodarii taranesti #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.