Veste importantă pentru mii de moldoveni! Lege pentru fondurile de pensii, dar nimeni nu se înghesuie să le înființeze

În Republica Moldova ar urma să apară fondurile de pensii private. Comisia Națională a Pieței Financiare anunță că doritorii de a practica activitate în domeniul pensiilor facultative pot depune setul necesar de documente la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), autoritate abilitată cu competențe de supraveghere a acestor entități.

În cadrul ședinței din 31 iulie 2023, Consiliul de administrație al CNPF a aprobat Regulamentul privind avizarea constituirii societății de pensii și licențierea administratorului fondurilor de pensii facultative. Acest document încheie șirul de acte normative elaborate și aprobate de către CNPF, necesare pentru demararea activității fondurilor de pensii facultative în Republica Moldova, care urmează să fie administrate în mod privat și să servească drept surse pentru completarea veniturilor populației.

Noul Regulament stabilește procedura și lista de documente necesare pentru obținerea avizului cu privire la constituirea societății de pensii și a licenței de administrator al unui fond de pensii facultative. În particular, pentru a obține avizul de constituire a societății de pensii sau a licenței de administrator al unui fond de pensii facultative este necesar de a depune/prezenta documente/informații ce vizează: actele de constituire și programul de activitate, identitatea fondatorilor, dovada conformării cerinței de capital minim (inclusiv proveniența mijloacelor depuse în capitalul social), corespunderea persoanelor propuse pentru gestionarea activității societății de pensii sau administratorului.

Acum 20 de ani, în anul 1999 a intrat în vigoare o lege a fondurilor nestatale de pensii. Totodată, în Republica Moldova au fost înregistrate și trei fonduri de pensii private, însă acestea nu au putut funcționa.

În Moldova, sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

Potrivit datelor statistice oferite de BNS, pentru anul 2021 a constituit 69,1 ani, fiind în descreștere cu 0,7 ani în comparație cu anul precedent. În comparație cu nivelul mediu al speranței de viață în cele 27 de țări ale Uniunii Europene, speranța de viață în Moldova este în descreștere cu 11,3 ani mai puțin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#privat #pensii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

TVA la import este principala sursă de bani colectați de Serviciul Vamal. În luna ianuarie 2026, din fiecare 100 de lei încasați la buget prin vamă, 68 de lei au provenit din această taxă aplicată mărfurilor aduse în țară.

În total, autoritatea vamală a transferat la bugetul de stat 2,63 miliarde de lei, depășind cu 4,8% sarcina bugetară stabilită pentru prima lună a anului. Doar TVA la import a generat 1,79 miliarde de lei, cu 24,3 milioane de lei mai mult decât în ianuarie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 1,4%.

Accizele au reprezentat a doua mare sursă de venit, cu 655,8 milioane de lei sau 24,9% din totalul încasărilor. Totuși, această categorie a înregistrat o scădere semnificativă față de anul trecut, când s-au colectat 781,9 milioane de lei. Diferența de 126,1 milioane de lei în minus, echivalentă cu −16,1%, vine în principal din reducerea încasărilor la produsele din tutun. Accizele din această categorie au coborât la 170,9 milioane de lei, cu aproape 40% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, produsele petroliere au adus la buget 325,3 milioane de lei din accize, în ușoară creștere față de anul trecut. Băuturile alcoolice tari au generat 10,6 milioane de lei, cu peste 25% mai mult decât anul trecut, iar berea importată a adus 5,9 milioane de lei, în creștere cu 6,5%. Pe de altă parte, accizele la mijloacele de transport au scăzut la 119,5 milioane de lei, iar cele la gazele lichefiate la 21,1 milioane de lei.

Taxa vamală propriu-zisă a contribuit cu 174,5 milioane de lei, reprezentând 6,6% din totalul plăților, o ușoară scădere față de anul trecut. Alte taxe și plăți, inclusiv amenzi și proceduri speciale, au avut o pondere mică în totalul veniturilor.

Chiar dacă taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a fost eliminată prin noul Cod vamal, în ianuarie au mai fost încasate 3,86 milioane de lei din această sursă, de la rezidenții zonelor economice libere și ai Portul Internațional Liber Giurgiulești care activează în baza regimului anterior. Datele arată că bugetul depinde în mare măsură de TVA la import, în timp ce structura accizelor indică schimbări importante în tipurile de mărfuri aduse în țară la început de an.