Veste importantă pentru mii de moldoveni! Lege pentru fondurile de pensii, dar nimeni nu se înghesuie să le înființeze

În Republica Moldova ar urma să apară fondurile de pensii private. Comisia Națională a Pieței Financiare anunță că doritorii de a practica activitate în domeniul pensiilor facultative pot depune setul necesar de documente la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), autoritate abilitată cu competențe de supraveghere a acestor entități.

În cadrul ședinței din 31 iulie 2023, Consiliul de administrație al CNPF a aprobat Regulamentul privind avizarea constituirii societății de pensii și licențierea administratorului fondurilor de pensii facultative. Acest document încheie șirul de acte normative elaborate și aprobate de către CNPF, necesare pentru demararea activității fondurilor de pensii facultative în Republica Moldova, care urmează să fie administrate în mod privat și să servească drept surse pentru completarea veniturilor populației.

Noul Regulament stabilește procedura și lista de documente necesare pentru obținerea avizului cu privire la constituirea societății de pensii și a licenței de administrator al unui fond de pensii facultative. În particular, pentru a obține avizul de constituire a societății de pensii sau a licenței de administrator al unui fond de pensii facultative este necesar de a depune/prezenta documente/informații ce vizează: actele de constituire și programul de activitate, identitatea fondatorilor, dovada conformării cerinței de capital minim (inclusiv proveniența mijloacelor depuse în capitalul social), corespunderea persoanelor propuse pentru gestionarea activității societății de pensii sau administratorului.

Acum 20 de ani, în anul 1999 a intrat în vigoare o lege a fondurilor nestatale de pensii. Totodată, în Republica Moldova au fost înregistrate și trei fonduri de pensii private, însă acestea nu au putut funcționa.

În Moldova, sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

Potrivit datelor statistice oferite de BNS, pentru anul 2021 a constituit 69,1 ani, fiind în descreștere cu 0,7 ani în comparație cu anul precedent. În comparație cu nivelul mediu al speranței de viață în cele 27 de țări ale Uniunii Europene, speranța de viață în Moldova este în descreștere cu 11,3 ani mai puțin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#privat #pensii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.