Veşti proaste din Europa: Banca Centrală a crescut dobânda la euro de la 3,25% la 3,5%, cel mai ridicat nivel din 2001

Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile cu un sfert de punct, la 3,5%, şi a semnalat că le va majora din nou în iulie, avertizând că inflaţia este departe de a fi învinsă, scrie Financial Times.

Decizia de joi a BCE de a majora dobânda de referinţă pentru depozite la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani a venit în contextul în care şi-a majorat prognoza de inflaţie şi şi-a redus previziunile de creştere pentru următorii trei ani.

Christine Lagarde, preşedintele BCE, a declarat după şedinţă că cei care stabilesc rata de dobândă „mai au încă teren de parcurs” şi că probabil vor înăspri din nou condiţiile de împrumut la următoarea şedinţă de politică monetară din 27 iulie, cu excepţia cazului în care va exista o „schimbare materială” a datelor economice.

Banca şi-a repetat avertismentul potrivit căruia se aşteaptă ca inflaţia „să rămână prea ridicată pentru prea mult timp”, deoarece nu va reveni la ţinta de 2% de acum până în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Aceasta este o majorare de tip hawkish”, a declarat Claus Vistesen, economist la grupul de cercetare Pantheon Macroeconomics, adăugând că noile previziuni ale BCE sunt „categoric stagflaţioniste”.

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale germane pe doi ani a crescut uşor până la 3,18% după anunţ, dar a scăzut ulterior în cursul după-amiezii. Euro a crescut cu 0,1% faţă de dolar, la 1,08 dolari.

Cea mai recentă majorare a ratei de dobândă a băncii centrale contrastează cu decizia Rezervei Federale a SUA de a întrerupe majorarea ratelor cu o zi înainte.

BCE a început să majoreze ratele la câteva luni după Fed şi, la 6,1%, inflaţia este acum mai mare în zona euro decât în SUA.

În România, aproape 30% din finanţare este în euro

#lagarde #dobinda #BCE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.