Veşti proaste din Europa: Banca Centrală a crescut dobânda la euro de la 3,25% la 3,5%, cel mai ridicat nivel din 2001

Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile cu un sfert de punct, la 3,5%, şi a semnalat că le va majora din nou în iulie, avertizând că inflaţia este departe de a fi învinsă, scrie Financial Times.

Decizia de joi a BCE de a majora dobânda de referinţă pentru depozite la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani a venit în contextul în care şi-a majorat prognoza de inflaţie şi şi-a redus previziunile de creştere pentru următorii trei ani.

Christine Lagarde, preşedintele BCE, a declarat după şedinţă că cei care stabilesc rata de dobândă „mai au încă teren de parcurs” şi că probabil vor înăspri din nou condiţiile de împrumut la următoarea şedinţă de politică monetară din 27 iulie, cu excepţia cazului în care va exista o „schimbare materială” a datelor economice.

Banca şi-a repetat avertismentul potrivit căruia se aşteaptă ca inflaţia „să rămână prea ridicată pentru prea mult timp”, deoarece nu va reveni la ţinta de 2% de acum până în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Aceasta este o majorare de tip hawkish”, a declarat Claus Vistesen, economist la grupul de cercetare Pantheon Macroeconomics, adăugând că noile previziuni ale BCE sunt „categoric stagflaţioniste”.

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale germane pe doi ani a crescut uşor până la 3,18% după anunţ, dar a scăzut ulterior în cursul după-amiezii. Euro a crescut cu 0,1% faţă de dolar, la 1,08 dolari.

Cea mai recentă majorare a ratei de dobândă a băncii centrale contrastează cu decizia Rezervei Federale a SUA de a întrerupe majorarea ratelor cu o zi înainte.

BCE a început să majoreze ratele la câteva luni după Fed şi, la 6,1%, inflaţia este acum mai mare în zona euro decât în SUA.

În România, aproape 30% din finanţare este în euro

#lagarde #dobinda #BCE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.