Vestigii extrem de rare ale unui oraş egiptean antic au fost descoperite în Marea Mediterană. De când datează

20 Iul. 2021, 13:57
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Iul. 2021, 13:57 // Actual //  MD Bani

În Marea Neagră au fost găsite vestigii extrem de rare ale unui oraş egiptean antic. Anunţul a fost făcut luni, de către ministrul egiptean al Antichităţilor, care declară că resturile găsite sunt în stare foarte bună, fapt ce arată „măiestria şi bogăţia templelor din oraşul aflat în Marea Mediterană”.

Echipa greco-egipteană de la Institutul European pentru Arheologie subacvatică a anunţat că este vorba despre o navă militară şi un complex funerar „extrem de rare”.

Nava datează din era ptolemeică și are 25 de metri lungime, fundul plat, vâsle late, catarg şi pânze, construită în stilul Egiptului Antic, pentru navigarea pe Nil. Arheologii spun că vasul ar fi trebuit să ajungă pe cheiul templului lui Amon-Ra (Zeul Soarelui la egipteni), dar s-a scufundat în urma unui cutremur, în secolul al II-lea înainte de Hr.

În ceea ce priveşte complexul funerar, acesta datează din secolul al IV-lea î.Hr. iar construcţiile acestuia înfăţişează picturi cu comercianţii greci care au trăit în oraş, în temple somptuoase construite chiar de ei, lângă templul lui Amon-Ra. Au fost distruse în ultimele dinastii fanariote, odată cu aşezarea funerară.

Oraşul Thonis-Heracleion avea un rol important: acela de a controla intrarea în Egipt însă doar până în anul 331, când Alexandru cel Mare a fondat cetatea Alexandria.

Ca urmare a mai multor seisme şi maree, oraşul a fost distrus şi scufundat. Thonis-Heracleion a fost redescoperit în 2001, însă o mare parte din vestigii au rămas sub ape.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.