Vestigii extrem de rare ale unui oraş egiptean antic au fost descoperite în Marea Mediterană. De când datează

20 Iul. 2021, 13:57
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Iul. 2021, 13:57 // Actual //  MD Bani

În Marea Neagră au fost găsite vestigii extrem de rare ale unui oraş egiptean antic. Anunţul a fost făcut luni, de către ministrul egiptean al Antichităţilor, care declară că resturile găsite sunt în stare foarte bună, fapt ce arată „măiestria şi bogăţia templelor din oraşul aflat în Marea Mediterană”.

Echipa greco-egipteană de la Institutul European pentru Arheologie subacvatică a anunţat că este vorba despre o navă militară şi un complex funerar „extrem de rare”.

Nava datează din era ptolemeică și are 25 de metri lungime, fundul plat, vâsle late, catarg şi pânze, construită în stilul Egiptului Antic, pentru navigarea pe Nil. Arheologii spun că vasul ar fi trebuit să ajungă pe cheiul templului lui Amon-Ra (Zeul Soarelui la egipteni), dar s-a scufundat în urma unui cutremur, în secolul al II-lea înainte de Hr.

În ceea ce priveşte complexul funerar, acesta datează din secolul al IV-lea î.Hr. iar construcţiile acestuia înfăţişează picturi cu comercianţii greci care au trăit în oraş, în temple somptuoase construite chiar de ei, lângă templul lui Amon-Ra. Au fost distruse în ultimele dinastii fanariote, odată cu aşezarea funerară.

Oraşul Thonis-Heracleion avea un rol important: acela de a controla intrarea în Egipt însă doar până în anul 331, când Alexandru cel Mare a fondat cetatea Alexandria.

Ca urmare a mai multor seisme şi maree, oraşul a fost distrus şi scufundat. Thonis-Heracleion a fost redescoperit în 2001, însă o mare parte din vestigii au rămas sub ape.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!