Vestigii extrem de rare ale unui oraş egiptean antic au fost descoperite în Marea Mediterană. De când datează

În Marea Neagră au fost găsite vestigii extrem de rare ale unui oraş egiptean antic. Anunţul a fost făcut luni, de către ministrul egiptean al Antichităţilor, care declară că resturile găsite sunt în stare foarte bună, fapt ce arată „măiestria şi bogăţia templelor din oraşul aflat în Marea Mediterană”.

Echipa greco-egipteană de la Institutul European pentru Arheologie subacvatică a anunţat că este vorba despre o navă militară şi un complex funerar „extrem de rare”.

Nava datează din era ptolemeică și are 25 de metri lungime, fundul plat, vâsle late, catarg şi pânze, construită în stilul Egiptului Antic, pentru navigarea pe Nil. Arheologii spun că vasul ar fi trebuit să ajungă pe cheiul templului lui Amon-Ra (Zeul Soarelui la egipteni), dar s-a scufundat în urma unui cutremur, în secolul al II-lea înainte de Hr.

În ceea ce priveşte complexul funerar, acesta datează din secolul al IV-lea î.Hr. iar construcţiile acestuia înfăţişează picturi cu comercianţii greci care au trăit în oraş, în temple somptuoase construite chiar de ei, lângă templul lui Amon-Ra. Au fost distruse în ultimele dinastii fanariote, odată cu aşezarea funerară.

Oraşul Thonis-Heracleion avea un rol important: acela de a controla intrarea în Egipt însă doar până în anul 331, când Alexandru cel Mare a fondat cetatea Alexandria.

Ca urmare a mai multor seisme şi maree, oraşul a fost distrus şi scufundat. Thonis-Heracleion a fost redescoperit în 2001, însă o mare parte din vestigii au rămas sub ape.

#vestigii #complex funerar #marea mediterana #descoperiri #nava

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.