VIBE Academy s-a deschis și la Cahul. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană

Cu suportul Uniunii Europene, VIBE Academy s-a deschis și la Cahul. VIBE Academy este o întreprindere socială ce va oferi mai multe posibilități copiilor din familiile social-vulnerabile, în special celor din zonele rurale. Pentru deschiderea filialei, antreprenoarea socială Maria Pasat a beneficiat de un grant de 35.000 de mii de euro.

VIBE Academy reprezintă o Academie IT ce vine să vă propună cursuri actuale pentru a dezvolta generație a viitorului și competentă pe piața muncii. Astfel, copii vor avea acces la diverse cursuri de robotică, design 3D, imprimare 3D, Photoshop, Adobe Illustarator, Adobe Premier.

„Copiii din familii social-vulnerabile din raionul Cahul și anume din zonele rurale vor avea acces gratuit la studii în domeniul IT la toate cursurile pe care noi le oferim. De asemenea, vor fi create abonamente pentru a se deplasa și com încerca să le oferim posibilitatea de a beneficia de hrană.” a declarat Maria Pasat, antreprenoare socială.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, fiind implementat de către Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Asociația Businessului European și Centrul Contact.

„În cadrul proiectului „Societatea Civilă contribuie la economică, incluzivă și durabilă a țării” am finanțat crearea a 15 întreprinderi sociale” a declarat Ana Ciurac, coordonatoarea proiectului, FEE.

Primii vizitatori VIBE Academy au rămas încântați de noul Centru și subliniază importanța lui pentru dezvoltarea digitală a copiilor.

De asemenea, odată cu deschiderea filialei VIBE Academy de la Cahul au fost create noi locuri de muncă pentru locuitorii din orașul Cahul, printre ei fiind și tineri specialiști.

#antreprenoare sociala #VIBE Academy #afacere sociala #cahul #Uniunea Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul elvețian Gunvor și-a retras oferta pentru achiziția activelor internaționale ale Lukoil, inclusiv a celor din România și Republica Moldova, după ce Departamentul Trezoreriei SUA a catalogat compania drept „păpușa Kremlinului” și a refuzat să aprobe tranzacția.

Decizia vine la doar o săptămână după ce Lukoil acceptase propunerea de vânzare către Gunvor, care intenționa să preia întregul portofoliu internațional al gigantului rus – un pachet estimat la 22 miliarde de dolari, ce includea rafinăria Petrotel Ploiești (cu o capacitate anuală de 2,5 milioane tone de țiței), o rețea de peste 320 de benzinării în România, active din Bulgaria, Olanda și Republica Moldova, precum și participații în proiecte petroliere și de gaze din Orientul Mijlociu.

„Președintele Donald Trump a fost clar că războiul trebuie să se încheie imediat. Atât timp cât Putin continuă aceste crime fără sens, păpușa Kremlinului, Gunvor, nu va primi niciodată licența de a opera și a profita”, a transmis Trezoreria SUA într-un mesaj publicat pe platforma X.

Tranzacția, care trebuia să fie validată de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) până la 21 noiembrie, a fost practic blocată de Washington, fără această licență nicio bancă occidentală neputând procesa plățile.

Gunvor a reacționat ferm, calificând declarația autorităților americane drept „fundamental eronată și falsă”. „Grupul nostru a fost mereu transparent în privința proprietarilor și activităților sale. De peste un deceniu, ne-am distanțat activ de Rusia, am vândut toate activele de acolo și am condamnat public războiul din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei, Seth Pietras, pentru Politico.

Compania susține că a fost „deturnată de la intențiile sale reale” și că retragerea ofertei are ca scop „clarificarea unei neînțelegeri”, nu o confirmare a vreunei legături cu Kremlinul.

Potrivit Financial Times, mulți analiști se îndoiau că Gunvor ar fi putut finaliza achiziția, având în vedere gradul de îndatorare și capitalul propriu limitat al grupului.

Gunvor are, însă, un trecut strâns legat de Rusia: compania a fost fondată în anul 2000 de miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist și oligarhul rus Ghenadi Timcenko, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, sancționat de Statele Unite încă din 2014. Deși Timcenko și-a vândut participația de 43,6% în Gunvor chiar înainte de impunerea sancțiunilor, Washingtonul a continuat să considere compania „suspectă de legături cu Kremlinul”.

În prezent, Lukoil, una dintre cele mai mari companii petroliere private din Rusia, este presată să-și vândă rapid afacerile din afara Federației Ruse, pentru a evita blocarea totală a operațiunilor. Printre acestea se numără și rețeaua Lukoil Moldova, principalul furnizor de kerosen al Aeroportului Internațional Chișinău, care trebuie să-și cedeze activele până la 21 noiembrie, conform deciziei autorităților de la Chișinău.