Vicepreședintele PMI pentru Europa de Nord-Est: „Integrarea UE a Moldovei deschide noi oportunități investiționale pentru țară”

Philip Morris International continuă să își extindă investițiile în Uniunea Europeană, contribuind la industrializarea regiunii și creșterea economică. Printre statele în care compania și-a redirecționat resursele se numără Polonia, Cehia, România, Ucraina, dar și Republica Moldova. Michał Mierzejewski, vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est, susține că Moldova devine tot mai atractivă pentru investitorii străini, fiind un punct strategic pe harta Europei, potrivit infotag.md.

Michał Mierzejewski a vizitat Moldova în luna martie. Într-un interviu oferit publicației Logos Press, el a vorbit despre importanța acestei regiuni pentru afacerile mari, despre potențialul real de investiții, precum și despre direcția în care se îndreaptă piața produselor din tutun și nicotină.

„Moldova s-a alăturat regiunii UE din cadrul PMI în 2023, iar acest lucru a fost o decizie conștientă din partea noastră. Privim Moldova ca parte a familiei europene nu doar din punct de vedere geografic: este o țară cu potențial de creștere sustenabilă, iar prezența noastră aici nu este doar o decizie comercială, ci face parte dintr-o strategie mai amplă”, a menționat acesta.

Michał Mierzejewski susține că Republica Moldova trece printr-o etapă de modernizare accelerată, care include consolidarea instituțiilor-cheie, digitalizarea și reforma administrației publice. Potrivit lui, autoritățile demonstrează o voință reală de integrare europeană, iar acest lucru influențează pozitiv asupra percepției capitalului străin.

„Am lansat aici producția mărcilor PMI destinate pieței locale, însă nu excludem posibilitatea exportului către România, Ucraina și alte țări. Mai mult decât atât, promovăm activ potențialul investițional al Moldovei la forumuri internaționale, atragem alți investitori și arătăm că aici se poate construi un business durabil și stabil. Sunt convins că dezvoltarea economică și fluxul de investiții se vor accelera după încheierea războiului din Ucraina. De aceea, cred că Moldova se află în pragul unui salt economic important”, a precizat vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est.

Michał Mierzejewski a mai adăugat că, pe aproape toate piețele unde activează PMI, compania este unul dintre principalii contribuabili la bugetul de stat. În Republica Moldova, doar în 2024, sectorul tutunului a contribuit cu aproximativ 5,5 miliarde de lei la bugetul de stat, iar PMI a asigurat 40% din această sumă. Pe lângă factori precum crearea de locuri de muncă și investițiile în infrastructură (import, distribuție, comerț), este de menționat și lansarea producției locale în cadrul fabricii Tutun-CTC, proiect evaluat la peste 3 milioane de dolari. Pe piețele unde Philip Morris are unități de producție, inclusiv în Moldova, acest lucru reprezintă un avantaj direct pentru economia locală.

În 2023, PMI a anunțat investiții suplimentare și în alte state. Potrivit vicepreședintelui companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est, investițiile de peste 230 de milioane de dolari în Cracovia, în 2023, au generat sute de locuri de muncă. Iar în Ucraina, în pofida războiului, s-au investit 30 de milioane de dolari într-o nouă fabrică în regiunea Liov, ceea ce a ridicat semnificativ standardele de atragere a investițiilor în zonă. De asemenea, au fost direcționate investiții noi în Otopeni (România), Kutná Hora (Cehia) și Niš (Serbia). Aceste fabrici au devenit piloni ai transformării PMI și simboluri ale încrederii reciproce dintre mediul de afaceri și autorități.

Michał Mierzejewski a menționat că PMI își consolidează investițiile în regiunea europeană, care este o piață matură, cu o infrastructură bine dezvoltată și cu un cadru legislativ stabil. Din 2008, PMI a investit peste 14 miliarde de dolari în cercetarea, dezvoltarea și comercializarea produselor fără fum, iar cea mai mare parte a acestor investiții s-a concentrat în Europa. Compania are în regiune 11 unități de producție, dintre care 7 produc rezerve de tutun pentru sistemele de încălzire a tutunului. În același timp, vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est a precizat că, pentru atragerea investițiilor, companiile au nevoie de un cadrul legislativ stabil, aliniat la standardele UE, ceea ce îi lipsește în prezent Moldovei.

„Moldova este una dintre cele mai dur reglementate piețe din Europa, de la importul produselor până la comerț și comunicații. Dar întrebarea pe care ar trebui să și-o pună Guvernul este ce rezultate au obținut pentru societate. Pentru că reglementarea excesivă are uneori efect invers, iar interdicțiile creează bariere pentru consumatori. Oamenii nu pot obține informații fiabile despre alternative mai puțin dăunătoare, dovedite științific, și continuă să fumeze țigări. Nu cerem privilegii, cerem dialog.”

Michał Mierzejewski a declarat că, anul trecut, PMI a înregistrat rezultate financiare impresionante, dar a fost continuat procesul de transformare – nu este schimbat doar portofoliul, ci întreaga industrie a tutunului. Potrivit lui, 40% din veniturile globale ale PMI au provenit din produsele fără fum. Mai mult, datele oficiale arată că, în statele dezvoltate, cota de piață a produselor fără fum este mai mare. Astfel, în Vilnius, produsele fără fum reprezintă peste 50% din cota de piață, în Budapesta – aproape 41%, iar în Roma, Atena și Bratislava – aproximativ 30%. Potrivit estimărilor PMI, în 2024, numărul utilizatorilor de produse fără fum la nivel global a constituit 32,2 milioane.

#Michał Mierzejewski #Vicepreședinte PMI #interviu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).