Vicepreședintele PMI pentru Europa de Nord-Est: „Integrarea UE a Moldovei deschide noi oportunități investiționale pentru țară”

Philip Morris International continuă să își extindă investițiile în Uniunea Europeană, contribuind la industrializarea regiunii și creșterea economică. Printre statele în care compania și-a redirecționat resursele se numără Polonia, Cehia, România, Ucraina, dar și Republica Moldova. Michał Mierzejewski, vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est, susține că Moldova devine tot mai atractivă pentru investitorii străini, fiind un punct strategic pe harta Europei, potrivit infotag.md.

Michał Mierzejewski a vizitat Moldova în luna martie. Într-un interviu oferit publicației Logos Press, el a vorbit despre importanța acestei regiuni pentru afacerile mari, despre potențialul real de investiții, precum și despre direcția în care se îndreaptă piața produselor din tutun și nicotină.

„Moldova s-a alăturat regiunii UE din cadrul PMI în 2023, iar acest lucru a fost o decizie conștientă din partea noastră. Privim Moldova ca parte a familiei europene nu doar din punct de vedere geografic: este o țară cu potențial de creștere sustenabilă, iar prezența noastră aici nu este doar o decizie comercială, ci face parte dintr-o strategie mai amplă”, a menționat acesta.

Michał Mierzejewski susține că Republica Moldova trece printr-o etapă de modernizare accelerată, care include consolidarea instituțiilor-cheie, digitalizarea și reforma administrației publice. Potrivit lui, autoritățile demonstrează o voință reală de integrare europeană, iar acest lucru influențează pozitiv asupra percepției capitalului străin.

„Am lansat aici producția mărcilor PMI destinate pieței locale, însă nu excludem posibilitatea exportului către România, Ucraina și alte țări. Mai mult decât atât, promovăm activ potențialul investițional al Moldovei la forumuri internaționale, atragem alți investitori și arătăm că aici se poate construi un business durabil și stabil. Sunt convins că dezvoltarea economică și fluxul de investiții se vor accelera după încheierea războiului din Ucraina. De aceea, cred că Moldova se află în pragul unui salt economic important”, a precizat vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est.

Michał Mierzejewski a mai adăugat că, pe aproape toate piețele unde activează PMI, compania este unul dintre principalii contribuabili la bugetul de stat. În Republica Moldova, doar în 2024, sectorul tutunului a contribuit cu aproximativ 5,5 miliarde de lei la bugetul de stat, iar PMI a asigurat 40% din această sumă. Pe lângă factori precum crearea de locuri de muncă și investițiile în infrastructură (import, distribuție, comerț), este de menționat și lansarea producției locale în cadrul fabricii Tutun-CTC, proiect evaluat la peste 3 milioane de dolari. Pe piețele unde Philip Morris are unități de producție, inclusiv în Moldova, acest lucru reprezintă un avantaj direct pentru economia locală.

În 2023, PMI a anunțat investiții suplimentare și în alte state. Potrivit vicepreședintelui companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est, investițiile de peste 230 de milioane de dolari în Cracovia, în 2023, au generat sute de locuri de muncă. Iar în Ucraina, în pofida războiului, s-au investit 30 de milioane de dolari într-o nouă fabrică în regiunea Liov, ceea ce a ridicat semnificativ standardele de atragere a investițiilor în zonă. De asemenea, au fost direcționate investiții noi în Otopeni (România), Kutná Hora (Cehia) și Niš (Serbia). Aceste fabrici au devenit piloni ai transformării PMI și simboluri ale încrederii reciproce dintre mediul de afaceri și autorități.

Michał Mierzejewski a menționat că PMI își consolidează investițiile în regiunea europeană, care este o piață matură, cu o infrastructură bine dezvoltată și cu un cadru legislativ stabil. Din 2008, PMI a investit peste 14 miliarde de dolari în cercetarea, dezvoltarea și comercializarea produselor fără fum, iar cea mai mare parte a acestor investiții s-a concentrat în Europa. Compania are în regiune 11 unități de producție, dintre care 7 produc rezerve de tutun pentru sistemele de încălzire a tutunului. În același timp, vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est a precizat că, pentru atragerea investițiilor, companiile au nevoie de un cadrul legislativ stabil, aliniat la standardele UE, ceea ce îi lipsește în prezent Moldovei.

„Moldova este una dintre cele mai dur reglementate piețe din Europa, de la importul produselor până la comerț și comunicații. Dar întrebarea pe care ar trebui să și-o pună Guvernul este ce rezultate au obținut pentru societate. Pentru că reglementarea excesivă are uneori efect invers, iar interdicțiile creează bariere pentru consumatori. Oamenii nu pot obține informații fiabile despre alternative mai puțin dăunătoare, dovedite științific, și continuă să fumeze țigări. Nu cerem privilegii, cerem dialog.”

Michał Mierzejewski a declarat că, anul trecut, PMI a înregistrat rezultate financiare impresionante, dar a fost continuat procesul de transformare – nu este schimbat doar portofoliul, ci întreaga industrie a tutunului. Potrivit lui, 40% din veniturile globale ale PMI au provenit din produsele fără fum. Mai mult, datele oficiale arată că, în statele dezvoltate, cota de piață a produselor fără fum este mai mare. Astfel, în Vilnius, produsele fără fum reprezintă peste 50% din cota de piață, în Budapesta – aproape 41%, iar în Roma, Atena și Bratislava – aproximativ 30%. Potrivit estimărilor PMI, în 2024, numărul utilizatorilor de produse fără fum la nivel global a constituit 32,2 milioane.

#Michał Mierzejewski #Vicepreședinte PMI #interviu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.