Vicepreședintele PMI pentru Europa de Nord-Est: „Integrarea UE a Moldovei deschide noi oportunități investiționale pentru țară”

Philip Morris International continuă să își extindă investițiile în Uniunea Europeană, contribuind la industrializarea regiunii și creșterea economică. Printre statele în care compania și-a redirecționat resursele se numără Polonia, Cehia, România, Ucraina, dar și Republica Moldova. Michał Mierzejewski, vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est, susține că Moldova devine tot mai atractivă pentru investitorii străini, fiind un punct strategic pe harta Europei, potrivit infotag.md.

Michał Mierzejewski a vizitat Moldova în luna martie. Într-un interviu oferit publicației Logos Press, el a vorbit despre importanța acestei regiuni pentru afacerile mari, despre potențialul real de investiții, precum și despre direcția în care se îndreaptă piața produselor din tutun și nicotină.

„Moldova s-a alăturat regiunii UE din cadrul PMI în 2023, iar acest lucru a fost o decizie conștientă din partea noastră. Privim Moldova ca parte a familiei europene nu doar din punct de vedere geografic: este o țară cu potențial de creștere sustenabilă, iar prezența noastră aici nu este doar o decizie comercială, ci face parte dintr-o strategie mai amplă”, a menționat acesta.

Michał Mierzejewski susține că Republica Moldova trece printr-o etapă de modernizare accelerată, care include consolidarea instituțiilor-cheie, digitalizarea și reforma administrației publice. Potrivit lui, autoritățile demonstrează o voință reală de integrare europeană, iar acest lucru influențează pozitiv asupra percepției capitalului străin.

„Am lansat aici producția mărcilor PMI destinate pieței locale, însă nu excludem posibilitatea exportului către România, Ucraina și alte țări. Mai mult decât atât, promovăm activ potențialul investițional al Moldovei la forumuri internaționale, atragem alți investitori și arătăm că aici se poate construi un business durabil și stabil. Sunt convins că dezvoltarea economică și fluxul de investiții se vor accelera după încheierea războiului din Ucraina. De aceea, cred că Moldova se află în pragul unui salt economic important”, a precizat vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est.

Michał Mierzejewski a mai adăugat că, pe aproape toate piețele unde activează PMI, compania este unul dintre principalii contribuabili la bugetul de stat. În Republica Moldova, doar în 2024, sectorul tutunului a contribuit cu aproximativ 5,5 miliarde de lei la bugetul de stat, iar PMI a asigurat 40% din această sumă. Pe lângă factori precum crearea de locuri de muncă și investițiile în infrastructură (import, distribuție, comerț), este de menționat și lansarea producției locale în cadrul fabricii Tutun-CTC, proiect evaluat la peste 3 milioane de dolari. Pe piețele unde Philip Morris are unități de producție, inclusiv în Moldova, acest lucru reprezintă un avantaj direct pentru economia locală.

În 2023, PMI a anunțat investiții suplimentare și în alte state. Potrivit vicepreședintelui companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est, investițiile de peste 230 de milioane de dolari în Cracovia, în 2023, au generat sute de locuri de muncă. Iar în Ucraina, în pofida războiului, s-au investit 30 de milioane de dolari într-o nouă fabrică în regiunea Liov, ceea ce a ridicat semnificativ standardele de atragere a investițiilor în zonă. De asemenea, au fost direcționate investiții noi în Otopeni (România), Kutná Hora (Cehia) și Niš (Serbia). Aceste fabrici au devenit piloni ai transformării PMI și simboluri ale încrederii reciproce dintre mediul de afaceri și autorități.

Michał Mierzejewski a menționat că PMI își consolidează investițiile în regiunea europeană, care este o piață matură, cu o infrastructură bine dezvoltată și cu un cadru legislativ stabil. Din 2008, PMI a investit peste 14 miliarde de dolari în cercetarea, dezvoltarea și comercializarea produselor fără fum, iar cea mai mare parte a acestor investiții s-a concentrat în Europa. Compania are în regiune 11 unități de producție, dintre care 7 produc rezerve de tutun pentru sistemele de încălzire a tutunului. În același timp, vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est a precizat că, pentru atragerea investițiilor, companiile au nevoie de un cadrul legislativ stabil, aliniat la standardele UE, ceea ce îi lipsește în prezent Moldovei.

„Moldova este una dintre cele mai dur reglementate piețe din Europa, de la importul produselor până la comerț și comunicații. Dar întrebarea pe care ar trebui să și-o pună Guvernul este ce rezultate au obținut pentru societate. Pentru că reglementarea excesivă are uneori efect invers, iar interdicțiile creează bariere pentru consumatori. Oamenii nu pot obține informații fiabile despre alternative mai puțin dăunătoare, dovedite științific, și continuă să fumeze țigări. Nu cerem privilegii, cerem dialog.”

Michał Mierzejewski a declarat că, anul trecut, PMI a înregistrat rezultate financiare impresionante, dar a fost continuat procesul de transformare – nu este schimbat doar portofoliul, ci întreaga industrie a tutunului. Potrivit lui, 40% din veniturile globale ale PMI au provenit din produsele fără fum. Mai mult, datele oficiale arată că, în statele dezvoltate, cota de piață a produselor fără fum este mai mare. Astfel, în Vilnius, produsele fără fum reprezintă peste 50% din cota de piață, în Budapesta – aproape 41%, iar în Roma, Atena și Bratislava – aproximativ 30%. Potrivit estimărilor PMI, în 2024, numărul utilizatorilor de produse fără fum la nivel global a constituit 32,2 milioane.

#Michał Mierzejewski #Vicepreședinte PMI #interviu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.