Victoriabank a luat o serie de măsuri de economisire a energiei electrice

Victoriabank este alături de locuitorii Republicii Moldova în orice condiții, inclusiv în cadrul campaniei de economisire a energiei electrice, desfășurată la nivel local și european în contextul crizei energetice. Astfel, banca anunță că a luat un șir de măsuri de reducere a consumului de curent electric în toate cele 71 de sedii ale sale din 31 de localități din țară.

„Risipa de curent electric înseamnă risipă de bani. Acum, însă, mai mult ca oricând, trebuie să facem economii de energie electrică pentru a depăși această criză la nivel european. Totodată, credem că trebuie să dăm dovadă de solidaritate la acest capitol. Astfel, Victoriabank a hotărât să anunțe public un șir de decizii privind reducerea consumului de energie electrică. În același timp, prin exemplul propriu, îndemnăm toți locuitorii Republicii Moldova să ia măsuri similare în propriile apartamente sau case”, a spus Bogdan Pleșuvescu, Președinte Victoriabank.

Printre acțiunile de raționalizare a consumului de energie electrică în sucursalele Victoriabank se numără:

Stingerea luminilor în toate subdiviziunile Victoriabank, după programul de lucru, pe timp de noapte, inclusiv siglele luminoase exterioare;
Utilizarea la maximum a luminii naturale în birouri și în spațiile comune;
Deconectarea iluminării pe holuri, în sălile de ședințe unde nu se desfășoară întruniri;
Decuplarea aparatelor și utilajelor atunci când nu sunt folosite (imprimantă, fierbător, încărcător de telefon, cuptor cu microunde, televizor etc.);
Utilizarea limitată a ascensorului.

Chiar din prima zi de implementare a acestor măsuri de către Victoriabank, s-a reușit obținerea unei economii a energiei electrice de până la 30%.

Amintim că astfel de măsuri de economisire a energiei electrice au fost luate și de mai multe instituții publice și private din Uniunea Europeană, dar și din Republica Moldova, precum și de către consumatorii de rând. Printre aceste decizii se numără: trecerea la regimul manual de conectare și deconectare a instalațiilor de aer condiționat pentru răcirea sau încălzirea aerului, utilizarea unor becuri LED, care consumă mai puțin curent, sistarea iluminatului din interiorul unor clădiri, renunțarea la iluminatul exterior al unor sedii după miezul nopții, deconectarea unor fântâni arteziene, diversificarea surselor de energie electrică, printre care instalarea panourilor solare etc. De asemenea, autoritățile europene și cele din Republica Moldova au îndemnat populația să facă același lucru pentru economisirea energiei electrice.

Victoriabank implementează o agenda socială continuă, fiind întotdeauna alături de Moldova, alături de fiecare. Astfel, din martie curent, Victoriabank desfășoară campania națională „Alături de Moldova, alături de fiecare!” – o amplă inițiativă socială pentru întreaga țară, cu un buget de cel puțin 10 milioane de lei, care va fi implementată până la sfârșitul acestui an.

#Victoriabank #Energie #economisire #masuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.