VIDEO Acuzații grave în adresa fostului șef al ASP! Gavrilița: Am transmis dosarul Procuraturii Generale

Noi detalii despre licitația de aproximativ 500 de milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate, permise de conducere și certificate de înmatriculare, anulată, ieri, de Agenția Servicii Publice.

Premierul țării, Natalia Gavrilița a declarat că achiziția este dubioasă și a fost organizată cu mai multe abateri.

„Am decis să transmitem raportul efectuat de către corpul de control al prim-ministrului către Procuratura Generală. În raport se conțin mai multe dovezi că această schemă este una de corupție pentru inițierea unei anchete, aici se conțin nume și dovezi”, a explicat premierul.

Noul șef al ASP, Mircea Eșanu a declarat că urmează să modifice tarifele la mai multe servicii pe care le prestează instituția, pentru a le reduce, iar unele, să le excludă.

Anterior, fostul director al ASP, Vladislav Zara, a susținut o conferință de presă pentru a anunța că majorările înregistrate la serviciile prestate de către Agenție au fost operate conform legii, la fel ca și licitația de aproximativ 500 milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate.

După anunțul principal, Zara a făcut mai multe declarații cu privire la organizarea licitației. El a declarat că în luna iunie curent a fost invitat, de două ori, de către secretara Consiliului Suprem de Securitate (CSS), consiliera președintei în domeniul apărării și securității, Ana Revenco, la Președinție, unde potrivit lui, atât Revenco cât și consilierul pe probleme economice, Veaceslav Negruță, i-ar fi sugerat acestuia că agenția trebuie să anuleze licitația de aproximativ 500 milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.