VIDEO Acuzații grave în adresa fostului șef al ASP! Gavrilița: Am transmis dosarul Procuraturii Generale

Noi detalii despre licitația de aproximativ 500 de milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate, permise de conducere și certificate de înmatriculare, anulată, ieri, de Agenția Servicii Publice.

Premierul țării, Natalia Gavrilița a declarat că achiziția este dubioasă și a fost organizată cu mai multe abateri.

„Am decis să transmitem raportul efectuat de către corpul de control al prim-ministrului către Procuratura Generală. În raport se conțin mai multe dovezi că această schemă este una de corupție pentru inițierea unei anchete, aici se conțin nume și dovezi”, a explicat premierul.

Noul șef al ASP, Mircea Eșanu a declarat că urmează să modifice tarifele la mai multe servicii pe care le prestează instituția, pentru a le reduce, iar unele, să le excludă.

Anterior, fostul director al ASP, Vladislav Zara, a susținut o conferință de presă pentru a anunța că majorările înregistrate la serviciile prestate de către Agenție au fost operate conform legii, la fel ca și licitația de aproximativ 500 milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate.

După anunțul principal, Zara a făcut mai multe declarații cu privire la organizarea licitației. El a declarat că în luna iunie curent a fost invitat, de două ori, de către secretara Consiliului Suprem de Securitate (CSS), consiliera președintei în domeniul apărării și securității, Ana Revenco, la Președinție, unde potrivit lui, atât Revenco cât și consilierul pe probleme economice, Veaceslav Negruță, i-ar fi sugerat acestuia că agenția trebuie să anuleze licitația de aproximativ 500 milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Executivul de la București a adoptat marți, 2 decembrie, o Ordonanță de Urgență care introduce un mecanism nou prin care statul poate interveni în companiile din România afectate de sancțiuni internaționale. Decizia vine în contextul aplicării sancțiunilor impuse de Statele Unite împotriva gigantului rus Lukoil: acestea au intrat în vigoare pe 21 noiembrie pentru rafinărie și se vor extinde de la 13 decembrie asupra rețelei de benzinării, scrie digi24.ro.

Sancțiunile americane, anunțate în octombrie și îndreptate atât împotriva Lukoil, cât și a Rosneft, au fost precedate de măsuri similare adoptate de Regatul Unit și marchează o schimbare de abordare față de perioada în care președintele Trump evita sancțiunile energetice directe împotriva Moscovei. Trezoreria SUA afirmă că restricțiile deja reduc veniturile Rusiei din petrol, prin scăderea prețului țițeiului și limitarea capacității Kremlinului de finanțare a războiului.

Pentru România, unde Lukoil operează în rafinare și distribuție de combustibili, impactul ar putea fi semnificativ, astfel că autoritățile au introdus un cadru care permite intervenția statului în situații similare, după modelul din alte state europene.

Potrivit ordonanței, Guvernul, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), poate constata existența unui impact economic major generat de sancțiuni externe, și, respectiv, are dreptul de a institui supraveghere extinsă asupra unei companii, numi un supraveghetor cu atribuții largi și limita activitatea entităților vizate.

Documentul definește „impactul economic puternic” ca o distorsionare a pieței sau afectarea funcționării unui operator economic important, în măsura în care substituirea acestuia ar conduce la creșteri masive de prețuri și riscuri pentru securitatea energetică a României.

Supraveghetorul desemnat de Guvern va putea participa la ședințele conducerii companiei, va avea acces în toate locațiile și la toate documentele, inclusiv financiare și juridice, va aviza toate tranzacțiile externe și va raporta lunar Guvernului constatările sale. Totodată, acesta este obligat să păstreze secretul comercial și fiscal și să se asigure că firma respectă sancțiunile internaționale obligatorii pentru România. Indemnizația sa va fi plătită de compania supravegheată și nu poate fi mai mică de 10.000 lei brut.

Companiile supuse supravegherii vor avea obligația să notifice supraveghetorul despre toate ședințele interne, să îi permită acces total la documente și locații, să ceară aviz pentru orice tranzacție externă și să răspundă solicitărilor acestuia în maximum 24 de ore.