VIDEO Administrator ML Energy-Group: Paradoxul este că energia locală este mai ieftină, dar nimeni nu are nevoie de ea

Furnizorii de energie pe piața nereglementată bat alarma și solicită guvernării să aprobe soluțiile identificate în cadrul ședințelor comune cu experți de la ANRE și Ministerul Infrastructurii. „În caz contrar, țara noastră va reveni la anul 2015, atunci când pe piața energetică nu existau alternative.

Soluțiile sunt, acestea doar trebuie aprobate. Două luni am discutat și am negociat fiecare virgulă și suntem gata în continuare să conlucrăm. Sperăm foarte mult să fim auziți de către reprezentanți din Comisia pentru Situații Excepționale”, a declarat într-un interviu acordat pentru UNIMEDIA, de Veaceslav Moldovan, administrator ML Energy-Group.

Aflați din interviul care urmează despre paradoxul creat pe piața internă, odată cu decizia de a interzice exportul de energie electrică și cât de mult aceasta îi afectează pe cei care activează pe piața liberă nereglementată.

Avem 62 de deținători de licență, dintre care activează doar 6. Doi sunt cei reglementați, iar patru – nereglementați. Acum, exporturile s-au interzis, ce este logic pentru situația de alertă în sectorul energetic. Dar, în același timp, nimeni nu cumpără energia electrică produsă pe intern”, explică Moldovan.

Producătorii și furnizorii de pe piața nereglementată bat la ușa CSE și speră să fie auziți.

„Nu se știe cine și cât va rezista din cei care mai activează. Dacă nu se schimbă situația, vom falimenta. CSE probabil nu este suficient informat. Solicitările noastre nu sunt un moft, e o decizie esențială și suntem gata să participăm la grupuri de lucru, suntem gata să conlucrăm. Nu ne ignorați”, a adăugat Moldovan.

Un grup de companii au sesizat printr-o scrisoare prealabilă ANRE despre situația de colaps creată pe piața energiei electrice. Agenția a examinat-o, a creat grup de lucru în cadrul căruia sau elaborat soluții și le-a expediat CSE.

#furnizori de energie #energie locala #ML Energy-Group

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.