VIDEO Administrator ML Energy-Group: Paradoxul este că energia locală este mai ieftină, dar nimeni nu are nevoie de ea

Furnizorii de energie pe piața nereglementată bat alarma și solicită guvernării să aprobe soluțiile identificate în cadrul ședințelor comune cu experți de la ANRE și Ministerul Infrastructurii. „În caz contrar, țara noastră va reveni la anul 2015, atunci când pe piața energetică nu existau alternative.

Soluțiile sunt, acestea doar trebuie aprobate. Două luni am discutat și am negociat fiecare virgulă și suntem gata în continuare să conlucrăm. Sperăm foarte mult să fim auziți de către reprezentanți din Comisia pentru Situații Excepționale”, a declarat într-un interviu acordat pentru UNIMEDIA, de Veaceslav Moldovan, administrator ML Energy-Group.

Aflați din interviul care urmează despre paradoxul creat pe piața internă, odată cu decizia de a interzice exportul de energie electrică și cât de mult aceasta îi afectează pe cei care activează pe piața liberă nereglementată.

Avem 62 de deținători de licență, dintre care activează doar 6. Doi sunt cei reglementați, iar patru – nereglementați. Acum, exporturile s-au interzis, ce este logic pentru situația de alertă în sectorul energetic. Dar, în același timp, nimeni nu cumpără energia electrică produsă pe intern”, explică Moldovan.

Producătorii și furnizorii de pe piața nereglementată bat la ușa CSE și speră să fie auziți.

„Nu se știe cine și cât va rezista din cei care mai activează. Dacă nu se schimbă situația, vom falimenta. CSE probabil nu este suficient informat. Solicitările noastre nu sunt un moft, e o decizie esențială și suntem gata să participăm la grupuri de lucru, suntem gata să conlucrăm. Nu ne ignorați”, a adăugat Moldovan.

Un grup de companii au sesizat printr-o scrisoare prealabilă ANRE despre situația de colaps creată pe piața energiei electrice. Agenția a examinat-o, a creat grup de lucru în cadrul căruia sau elaborat soluții și le-a expediat CSE.

#furnizori de energie #energie locala #ML Energy-Group

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.