(VIDEO) Brazi hand-made și torbe eco. La Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” s-a organizat un târg ecologic

Clasa Viitorului a găzduit Târgul ecologic de iarnă, parte a proiectului Green Light. În cadrul evenimentului a fost expus și un vernisaj de brazi, realizați în totalitate din materiale reciclabile. Pe lângă faptul că au putut achiziționa creațiile expuse, vizitatorii au avut ocazia să confecționeze propriile lor produse ecologice.

„Împreună cu studenții ne-am gândit să implementăm un proiect de ecologizare instituțională. Prima dată am pornit cu proiectul Mini-parcul universitar, în 2021, în cadrul proiectului Buget Civil. Fiind motivați de deficitul energetic din țară, am mers pe ideea ecologică de a implementa niște panouri solare în incinta universității, ca să ne bucurăm de o lumină mult mai prielnică mediului înconjurător”, a menționat Uliana Culea, președintele Asociației Studenților și Absolvenților UPS „Ion Creangă”.

Potrivit organizatoarei, Târgul ecologic de iarnă face parte din același proiect, care se axează pe trei direcții strategice și anume: direcția educativă, cea de promovare a practicilor de reciclare și eficientizarea energetică.

„Pentru că este un eveniment de sensibilizare ecologică, am invitat și comunitatea. Vrem să facem schimb de experiență, să mergem fiecare în localitățile noastre și să ne aducem contribuția la acest proces”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

La eveniment au participat instituții publice de învățământ din municipiul Chișinău, precum și 15 instituții din raionul Strășeni.

„Târgul a fost gândit să se desfășoare în patru zone diferite. Una este strict de târg – de vânzare/cumpărare a produselor ecololgice. O altă zonă a fost de creație a produselor ecologice. Avem ateliere în care copiii și maturii își pictează torbele ecologice, cu imaginea care le place lor. Unii copii au confecționat surprize pentru părinți, din materiale reciclabile, în timp ce alții au optat pentru brazi. O altă zonă este pentru prezentarea produselor ecologice, iar a patra zonă este concursul brazilor”, a spus Uliana Culea.

De la mic la mare, participanții care și-au comercializat creațiile au fost îndemnați să folosească banii câștigați la târg pentru organizarea evenimentelor ecologice în propriile lor instituții.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#hand-made #universitatea pedagocica #Ion Creanga #brazi #eco #concurs #vanzare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.