(VIDEO) Brazi hand-made și torbe eco. La Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” s-a organizat un târg ecologic

Clasa Viitorului a găzduit Târgul ecologic de iarnă, parte a proiectului Green Light. În cadrul evenimentului a fost expus și un vernisaj de brazi, realizați în totalitate din materiale reciclabile. Pe lângă faptul că au putut achiziționa creațiile expuse, vizitatorii au avut ocazia să confecționeze propriile lor produse ecologice.

„Împreună cu studenții ne-am gândit să implementăm un proiect de ecologizare instituțională. Prima dată am pornit cu proiectul Mini-parcul universitar, în 2021, în cadrul proiectului Buget Civil. Fiind motivați de deficitul energetic din țară, am mers pe ideea ecologică de a implementa niște panouri solare în incinta universității, ca să ne bucurăm de o lumină mult mai prielnică mediului înconjurător”, a menționat Uliana Culea, președintele Asociației Studenților și Absolvenților UPS „Ion Creangă”.

Potrivit organizatoarei, Târgul ecologic de iarnă face parte din același proiect, care se axează pe trei direcții strategice și anume: direcția educativă, cea de promovare a practicilor de reciclare și eficientizarea energetică.

„Pentru că este un eveniment de sensibilizare ecologică, am invitat și comunitatea. Vrem să facem schimb de experiență, să mergem fiecare în localitățile noastre și să ne aducem contribuția la acest proces”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

La eveniment au participat instituții publice de învățământ din municipiul Chișinău, precum și 15 instituții din raionul Strășeni.

„Târgul a fost gândit să se desfășoare în patru zone diferite. Una este strict de târg – de vânzare/cumpărare a produselor ecololgice. O altă zonă a fost de creație a produselor ecologice. Avem ateliere în care copiii și maturii își pictează torbele ecologice, cu imaginea care le place lor. Unii copii au confecționat surprize pentru părinți, din materiale reciclabile, în timp ce alții au optat pentru brazi. O altă zonă este pentru prezentarea produselor ecologice, iar a patra zonă este concursul brazilor”, a spus Uliana Culea.

De la mic la mare, participanții care și-au comercializat creațiile au fost îndemnați să folosească banii câștigați la târg pentru organizarea evenimentelor ecologice în propriile lor instituții.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#hand-made #universitatea pedagocica #Ion Creanga #brazi #eco #concurs #vanzare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.