(VIDEO) Brazi hand-made și torbe eco. La Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” s-a organizat un târg ecologic

Clasa Viitorului a găzduit Târgul ecologic de iarnă, parte a proiectului Green Light. În cadrul evenimentului a fost expus și un vernisaj de brazi, realizați în totalitate din materiale reciclabile. Pe lângă faptul că au putut achiziționa creațiile expuse, vizitatorii au avut ocazia să confecționeze propriile lor produse ecologice.

„Împreună cu studenții ne-am gândit să implementăm un proiect de ecologizare instituțională. Prima dată am pornit cu proiectul Mini-parcul universitar, în 2021, în cadrul proiectului Buget Civil. Fiind motivați de deficitul energetic din țară, am mers pe ideea ecologică de a implementa niște panouri solare în incinta universității, ca să ne bucurăm de o lumină mult mai prielnică mediului înconjurător”, a menționat Uliana Culea, președintele Asociației Studenților și Absolvenților UPS „Ion Creangă”.

Potrivit organizatoarei, Târgul ecologic de iarnă face parte din același proiect, care se axează pe trei direcții strategice și anume: direcția educativă, cea de promovare a practicilor de reciclare și eficientizarea energetică.

„Pentru că este un eveniment de sensibilizare ecologică, am invitat și comunitatea. Vrem să facem schimb de experiență, să mergem fiecare în localitățile noastre și să ne aducem contribuția la acest proces”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

La eveniment au participat instituții publice de învățământ din municipiul Chișinău, precum și 15 instituții din raionul Strășeni.

„Târgul a fost gândit să se desfășoare în patru zone diferite. Una este strict de târg – de vânzare/cumpărare a produselor ecololgice. O altă zonă a fost de creație a produselor ecologice. Avem ateliere în care copiii și maturii își pictează torbele ecologice, cu imaginea care le place lor. Unii copii au confecționat surprize pentru părinți, din materiale reciclabile, în timp ce alții au optat pentru brazi. O altă zonă este pentru prezentarea produselor ecologice, iar a patra zonă este concursul brazilor”, a spus Uliana Culea.

De la mic la mare, participanții care și-au comercializat creațiile au fost îndemnați să folosească banii câștigați la târg pentru organizarea evenimentelor ecologice în propriile lor instituții.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#hand-made #universitatea pedagocica #Ion Creanga #brazi #eco #concurs #vanzare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.