(VIDEO) Brazi hand-made și torbe eco. La Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” s-a organizat un târg ecologic

Clasa Viitorului a găzduit Târgul ecologic de iarnă, parte a proiectului Green Light. În cadrul evenimentului a fost expus și un vernisaj de brazi, realizați în totalitate din materiale reciclabile. Pe lângă faptul că au putut achiziționa creațiile expuse, vizitatorii au avut ocazia să confecționeze propriile lor produse ecologice.

„Împreună cu studenții ne-am gândit să implementăm un proiect de ecologizare instituțională. Prima dată am pornit cu proiectul Mini-parcul universitar, în 2021, în cadrul proiectului Buget Civil. Fiind motivați de deficitul energetic din țară, am mers pe ideea ecologică de a implementa niște panouri solare în incinta universității, ca să ne bucurăm de o lumină mult mai prielnică mediului înconjurător”, a menționat Uliana Culea, președintele Asociației Studenților și Absolvenților UPS „Ion Creangă”.

Potrivit organizatoarei, Târgul ecologic de iarnă face parte din același proiect, care se axează pe trei direcții strategice și anume: direcția educativă, cea de promovare a practicilor de reciclare și eficientizarea energetică.

„Pentru că este un eveniment de sensibilizare ecologică, am invitat și comunitatea. Vrem să facem schimb de experiență, să mergem fiecare în localitățile noastre și să ne aducem contribuția la acest proces”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

La eveniment au participat instituții publice de învățământ din municipiul Chișinău, precum și 15 instituții din raionul Strășeni.

„Târgul a fost gândit să se desfășoare în patru zone diferite. Una este strict de târg – de vânzare/cumpărare a produselor ecololgice. O altă zonă a fost de creație a produselor ecologice. Avem ateliere în care copiii și maturii își pictează torbele ecologice, cu imaginea care le place lor. Unii copii au confecționat surprize pentru părinți, din materiale reciclabile, în timp ce alții au optat pentru brazi. O altă zonă este pentru prezentarea produselor ecologice, iar a patra zonă este concursul brazilor”, a spus Uliana Culea.

De la mic la mare, participanții care și-au comercializat creațiile au fost îndemnați să folosească banii câștigați la târg pentru organizarea evenimentelor ecologice în propriile lor instituții.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#hand-made #universitatea pedagocica #Ion Creanga #brazi #eco #concurs #vanzare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După relaxarea sancțiunilor impuse de SUA și Uniunea Europeană în 2025, autoritățile din Siria intenționează să înceteze tipărirea de bancnote în Rusia și să mute producția acestora în Emiratele Arabe Unite și Germania, scrie Reuters, citând trei surse familiare cu situația.

Decizia marchează o ruptură simbolică și logistică importantă: imaginea fostului lider sirian Bashar al-Assad, înlăturat de la putere în decembrie 2024, va dispărea de pe bancnota de 2.000 de lire siriene – una dintre cele mai folosite în circulație.

Potrivit surselor citate, oficialii sirieni se află în discuții preliminare cu compania Oumolat din EAU, vizitată la începutul lunii mai de către guvernatorul Băncii Centrale a Siriei și ministrul de finanțe. În Germania, două companii au manifestat interes pentru preluarea procesului de tipărire: Bundesdruckerei, controlată de statul german, și compania privată Giesecke+Devrient, notează Reuters.

Timp de mai bine de un deceniu, Rusia a fost principalul furnizor de bancnote pentru Siria, în contextul sancțiunilor impuse de Occident care au blocat accesul Damascului la tipografiile europene. Inclusiv în primăvara acestui an, Siria a primit bancnote noi tipărite la întreprinderea rusă „Goznak”.

Criza de numerar din Siria este tot mai acută, iar explicațiile oficiale și cele din mediul bancar diferă. Guvernul susține că cetățenii acumulează lire în numerar, în timp ce bancherii afirmă că autoritățile limitează deliberat circulația banilor pentru a controla cursul de schimb. Tot mai frecvent, băncile refuză retragerile de numerar, iar afacerile sunt paralizate de lipsa lichidităților necesare pentru salarii și plăți comerciale.

Un om de afaceri sirian a declarat pentru Financial Times că „lipsa de numerar a ajuns la un punct critic. Oamenii nu mai depun bani în bănci de teama că nu-i vor mai putea retrage”. Această neîncredere în sistemul bancar datează însă de dinainte de căderea regimului Assad, când autoritățile foloseau evidențele băncilor pentru a impune taxe selective asupra celor bogați.

În prezent, pe piața neagră, o liră siriană se tranzacționează cu aproximativ 10.000 pentru un dolar american – mult mai bine decât în decembrie 2024, când rata era de 15.000 pentru un dolar. Înaintea izbucnirii războiului civil, în 2011, dolarul valora doar 50 de lire siriene.