VIDEO Calea Cehiei spre Uniunea Europeană. Istorie şi creşterea economică după aderare

Republica Cehă este o ţară dezvoltată, cu o bogată cultură şi istorie, cu identitate proprie şi oameni cultivaţi. Constituie un partener credibil în relaţiile comerciale, membru respectat în organizaţiile internaţionale şi partener onorabil în comunitatea europeană. Este, de fapt, una dintre cele mai sigure țări din întreaga Europă, cu o populație de 10,67 milioane de locuitori. Însă nu a fost mereu așa.

Cehia a devenit membră a NATO în 1999, membră a UE în 2004 şi a aderat la spaţiul Schengen în 2007. Până la aderarea la UE, PIB-ul țării era de aproximativ 106 miliarde de euro, iar potrivit datelor din 2022 – de 304 miliarde de euro.

Salariile cetățenilor au crescut vertiginos, de la 550 de euro în 2004, la 1.500 de euro în 2022. După aderarea la UE, investițiile străine directe (ISD) s-au majorat substanțial, de la 45 de miliarde de euro în 2004, la 150 de miliarde în 2022.

Și speranța de viață a locuitorilor a crescut. În 2004, era de aproximativ 72 de ani pentru bărbați și 79 de ani pentru femei. În 2022, speranța de viață a crescut la 76 de ani pentru bărbați și 82 de ani pentru femei.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#aderare #cehia #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prăbușirea prețurilor la petrol și oprirea tranzitului gazelor prin Ucraina au redus exporturile rusești de produse minerale la 110,1 miliarde de dolari în perioada ianuarie–iunie 2025, arată datele Serviciului Vamal Federal. Pierderea față de aceeași perioadă din 2024 este de 20,3 miliarde de dolari (de la 131,4 miliarde).

Per total, exporturile de bunuri au scăzut mai puțin, de la 208,8 miliarde la 195,5 miliarde de dolari. Vânzările externe de produse alimentare au pierdut 3 miliarde de dolari, însă exporturile de produse chimice, mașini, echipamente și metale au crescut cu aproximativ aceeași sumă, respectiv cu 4,2 miliarde de dolari. Totuși, materiile prime rămân dominante, reprezentând 56,3% din totalul exporturilor, față de 62,9% anul trecut.

Gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina din 1 ianuarie, iar prețurile petrolului s-au prăbușit în aprilie după ce președintele SUA, Donald Trump, a declanșat un război comercial. Dacă în ianuarie 2025 petrolul Urals se vindea în medie cu 67,7 dolari/baril, în iunie prețul coborâse la 59,8 dolari.

Banca Centrală a Rusiei prognozează că efectele tarifelor și presiunilor internaționale vor menține prețurile petrolului în 2025–2026 sub nivelul din 2024 și sub media din 2019–2021, urmând o stabilizare abia ulterior. În aceste condiții, estimarea pentru exporturile anuale a fost redusă la 410 miliarde de dolari, față de 433 miliarde anul trecut.

Importurile au crescut ușor, la 131,6 miliarde de dolari, în special datorită majorării achizițiilor de produse alimentare (+15%, la 20,6 miliarde) și produse chimice (26,7 miliarde), în timp ce importul de mașini și echipamente – principala categorie – a scăzut cu 3,2 miliarde, la 63 miliarde.

Scăderea exporturilor și stabilitatea importurilor au redus excedentul comercial la 63,9 miliarde de dolari. Deși rubla s-a apreciat temporar datorită reducerii ieșirilor de capital și speranțelor privind sfârșitul războiului, analiștii anticipează o depreciere până la 90–95 ruble/dolar la final de an.

Prăbușirea veniturilor din export și întărirea rublei au afectat puternic bugetul. În mai, guvernul a revizuit în scădere estimarea medie a prețului petrolului Urals la 56 dolari/baril și a tăiat veniturile din petrol și gaze cu 2,6 trilioane de ruble, iar pe cele totale cu 1,8 trilioane. Noi ajustări sunt pregătite odată cu proiectul de buget pentru anul viitor.