(VIDEO) Cine este și unde se află singurul antreprenor din Moldova care produce caserole ecologice și reciclabile?

04 Feb. 2022, 12:38
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
04 Feb. 2022, 12:38 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Pentru un viitor curat și sănătos, avem nevoie de produse reciclabile și biodegradabile! Este convingerea lui Călin Harti, un tânăr din orașul Sângera, mun. Chișinău, care gestionează compania MoldPack, specializată în producerea ambalajelor și pungilor ecologice, pe care le furnizează antreprenorilor din toate domeniile de activitate. Întreprinzătorul, care ne oferă o soluție eficientă în lupta cu pachetele din plastic, și-a extins afacerea după ce a aplicat la multiple proiecte finanțate de Uniunea Europeană.

Cutiile de carton și hârtia prind o altă formă în mâinile angajaților care muncesc la fabrica lui Călin. Tânărul a preluat cârma companiei de la tatăl său în 2013, iar ulterior a suplinit linia de producere cu veselă, cutii și ambalaje ecologice, care vin să le înlocuiască pe cele din plastic.

 „Tata producea cutii pentru fabrica sa de conserve, iar eu îl ajutam în timpul verii, atunci când eram student. Am decis să mă specializez în fabricarea ambalajului, a veselei și a caserolelor din carton deoarece sunt produse reciclabile și reutilizabile. Avem stabilite contracte atât cu micii antreprenori, cât și cu unele companii mari cu sute de angajați, din diverse sfere de activitate, precum: îmbrăcăminte, încălțăminte, panificație, pizzerie, produse de igienă, etc.”, declară entuziasmat Călin Harti.

MoldPack crează ambalaje moderne, estetice și calitative datorită utilajului modern de care dispune, achiziționat, în mare parte, prin intermediul granturilor și programele finanțate de Uniunea Europeană.

„Ajutorul Uniunii Europene a fost dominant. Ne-a oferit posibilitatea să creăm mai multe locuri de muncă, să ne extindem gama de produse și să realizăm într-un timp mai scurt comenzile”, punctează antreprenorul.

Compania lui Călin este singura din Moldova care produce caserole de carton pentru fructe, care pot fi personalizate. Echipamentul, necesar pentru realizarea acestora, a fost achiziționat în cadrul unui proiect finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Călin Harti are planuri mari de viitor, așa că nu ratează nicio posibilitate de a optimiza procesul de muncă și a extinde gama de produse.

 „Recent, am aplicat la un nou proiect cofinanțat de UE, în baza căruia ar urma să procur prese hidraulice, așa încât resturile din procesul de producție să nu fie aruncate, dar refolosite. Este vorba despre un program de ecologizare, implementat de către ODIMM în scopul promovării, susținerii și dezvoltării întreprinderilor de a adopta practici de ecologizare a proceselor de producere și prestare a serviciilor”, subliniază Călin Harti.

La fabrică muncesc 26 de oameni. Unul dintre ei este Iurie Ciubuc, care lucrează aici cot la cot cu soția sa. Anii petrecuți peste hotare l-au învățat să aprecieze și mai mult oportunitățile de a munci acasă și de a fi alături de copii.

„Am lucrat câțiva ani la Moscova, dar m-am oprit acasă, deoarece și aici avem posibilitatea de a lucra, de a face un ban.Viața și așa este scurtă și aș vrea să stăm mai mult aproape unul de celălalt. Avem trei copii care trebuiesc crescuți și învățați”, spune Iurie Ciubuc.

Caserolele, cutiile, pungile și pachetele reciclabile și biodegradabile sunt o soluție pentru alți producători care trebuie să se adapteze, după ce Republica Moldova a ajustat legislația la prevederile Acordului de Asociere și Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și a interzis sacoșele din plastic.

 „Familia și țara mă inspiră să rămân acasă și să nu plec. Cred că așa este corect. Sunt diverse programe, proiecte și chiar îi îndemn pe toți să aibă curajul să aplice și să-și transforme visul în realitate, așa cum am procedat și eu”, afirmă antreprenorul.

Mai multe studii demonstrează că pungile din plastic se descompun între 10 și 20 de ani, dar unele pot rezista chiar și o mie de ani, în timp ce ambalajele din carton sau hârtie dispar de pe fața Planetei între șase săptămâni și trei luni. Fii conștient, înlocuiește caserolele și pachetele din plastic cu cele din carton!

Acest material este produs în cadrul Campaniei „Descoperă Echipa Europa”, realizată cu suportul financiar al Uniunii Europene de către proiectul „Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova”. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Realitatea Live

27 Dec. 2025, 10:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Dec. 2025, 10:43 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII