(VIDEO) Continuă să fumeze, în pofida măsurilor antitutun. Ce i-ar putea convinge pe fumători să renunțe la țigări

De Ziua Națională Fără Tutun, marcată pe 17 noiembrie, unii fumători declară că nu pot renunța la țigări în pofida măsurilor și restricțiilor impuse de autorități. Specialiștii bat alarma și spun că fumatul are un efect negativ asupra speranței de viață, fiind cauza numeroaselor boli pulmonare și cardiovasculare. Aceștia îi îndeamnă pe cei dependenți de nicotină să găsească soluții de a reduce efectele nocive asupra sănătății.

În ultimii ani, autoritățile au introdus o serie de restricții pentru a reduce rata fumatului, precum interdicția de a plasa produsele de tutun la vitrină, imprimarea pe pachete a avertismentelor de sănătate cu imagini sinistre, majorarea prețurilor la produsele de tutun, interdicția de a fuma în locuri publice.

Unii moldoveni sugerează că măsurile antifumat nu au efect asupra fumătorilor înrăiți.

„Oarecum, asta împiedică ca alte persoane să ajungă să fumeze, dar, pe de altă parte, acei fumători care deja înainte fumau – cred că nu-i împiedică”, spune un tânăr.

În cazul avertismentelor de pe pachetele de țigări, deseori, acestea ajung să fie trecute cu vederea.

„La început mai luăm în considerare, dar deja m-am deprins cu desenele acestea”, recunoaște un fumător din capitală.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

„Transmit un oarecare mesaj, dar, sincer, nu cred că ar fi o metodă de a preveni”, ne-a declarat un tânăr.

Medicii spun că, deși procesul de renunțare la fumat este dificil, e nevoie de eforturi pentru a renunța la dependență. Principala motivație pentru un fumător ar trebui să fie nevoia de a se restabili după perioada în care organismul a fost intoxicat cu diverși compuși chimici nocivi.

„Renunțarea de sine stătătoare la fumat este dificilă, dar vitală. În medie, fumătorul pierde circa 10 ani din viață, de aceea este foarte important cât mai devreme posibil să-i motivăm pe fumători să renunțe la fumat”, a declarat neurologul Constantin Buceațchii.

Totodată, specialiștii cred că e nevoie de strategii noi, care să-i ajute inclusiv pe fumătorii care nu vor sau nu pot renunța la fumat.

„În alte țări, precum Grecia, Australia, Noua Zeelandă, Marea Britanie, unde numărul fumătorilor este în scădere, regulatorii au inclus în mod suplimentar în strategia de luptă cu fumatul, strategia de reducere a riscurilor asociate consumului produselor de tutun. Și aceasta într-adevăr lucrează. În lipsa motivației, fumătorilor li se propune să treacă la produse fără fum, care sunt mai puțin nocive cu 90-95%”, spune Constantin Buceațchii.

În Republica Moldova, mai mult de un sfert de populație fumează, iar 5 200 de oameni mor anual din cauza bolilor legate de fumat.

#antitutun #fumatori #fumat #tutun #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.