VIDEO Cum a ajuns Slovacia în familia UE și cum s-a dezvoltat țara după aderare

02 Sept. 2024, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Sept. 2024, 10:00 // Actual //  bani.md

În 2004, Slovacia a devenit membră a Uniunii Europene și a NATO, iar în decembrie 2007 a aderat la spațiul Schengen. Mai târziu, la 1 ianuarie 2009, Slovacia a aderat la zona euro. Economia Slovaciei este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere în Europa și a treia cea mai rapidă din zona euro, conform datelor din 2017. În 2016, peste 86% din exporturile slovace au ajuns în Uniunea Europeană, iar peste 50% din importurile slovace provin din alte state membre ale Uniunii Europene. 

Rata șomajului, care a atins nivelul de 19% la sfârșitul anului 1999, a scăzut la 5,09% la sfârșitul anului 2018, cea mai mică rată înregistrată în istoria Slovaciei. Inflația a scăzut de la o rată medie anuală de 12% în 2000 la doar 3,3% în 2002. După aderare, inflația a atins doar 1% în 2010, care este cea mai scăzută rată înregistrată din 1993. 

La capitolul PIB, acesta era de 33 de miliarde de euro în 2004, indice care mai apoi, în 2022, a depășit cifra de 100 de miliarde de euro. Comparativ cu 2004, salariul mediu brut către anul 2022 a crescut substanțial. De la 400 de euro la 1.250 de euro. S-au majorat și investițiile străine în economie (Investițiile străine directe – ISD) care erau de doar 12 miliarde de euro în 2004, dar care au depășit cifra de 45 de miliarde de euro în 2022. 

 

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.