(VIDEO) Daniela Dohotaru, antreprenoare: „Aleg să cresc o Moldovă puternică!”

Daniela Dohotaru, fondatoarea unei grădinițe private din Chișinău și activistă civică în domeniul mediului, își dedică munca nu doar educației celor mici, ci și protejării naturii. Crede cu tărie că viitorul Moldovei depinde de deciziile noastre colective și de direcția pe care o alegem pentru țară.

„Prin munca mea, am ales să contribui la viitorul copiilor, familiilor și pădurilor din țara noastră. Moldova are nevoie de rădăcini puternice pentru un viitor european,” spune Daniela.

Ea subliniază că Europa înseamnă șanse egale, sprijin pentru antreprenori și oportunități mai bune pentru tânăra generație. Pentru Daniela, a vota pro-european înseamnă a alege o Moldovă puternică, unde copiii de azi vor deveni cetățenii de mâine, iar pădurile noastre vor rămâne un scut natural pentru generațiile ce vin.

„Am ales să cresc copii puternici și stejari puternici. Acum aleg să cresc o Moldovă puternică”, afirmă antreprenoarea.

Acest video a fost realizat in cadrul proiectului InfoTrust Alliance – Moldova, implementat de către GIZ Moldova, finanțat de către Ministerul Federal de Externe al Germaniei.

#Daniela Dohotaru #2024 #antreprenoare #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.