VIDEO Digital Transformation Academy, un proiect marca Camera de Comerț și Industrie a Moldovei

Pe 14 august, a început un nou capitol în transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova, odată cu lansarea proiectului „Digital Transformation Academy”. Programul de mentorat, organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, a adus împreună antreprenori din țara noastră, refugiați din Ucraina și experți în transformare digitală care au discutat despre importanța și beneficiile digitalizării în mediul de afaceri.

Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a RM, a inaugurat programul, subliniind rolul acestuia în sprijinirea companiilor în drumul lor spre dezvoltare:

„Academia Digitală, organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), reprezintă un program esențial care sprijină întreprinderile mici și mijlocii în procesul lor de transformare digitală. Pe parcursul acestui an, antreprenorii din Republica Moldova, alături de refugiați din Ucraina, au avut oportunitatea de a colabora cu experți în digitalizare, explorând soluții inovative pentru a-și adapta afacerile la cerințele și provocările erei digitale. Acest program demonstrează angajamentul nostru de a susține antreprenoriatul în proces de implementare a noilor tehnologii bazate pe instrumente digitale”.

Participanții au venit cu așteptări mari, dornici să afle cum pot adapta afacerile lor la era digitală. Iuliana Ursu, o antreprenoare locală, este unul dintre ei:

„Doresc să cunosc mai multe despre cum pot să încadrez domeniul meu în digitalizare, pentru că este o direcție inovativă și toți trebuie să ne mișcăm în această direcție”.

Pentru Alexei Moldovan, un alt antreprenor prezent în program, participarea a fost o oportunitate de a înțelege mai bine nivelul digitalizării din Moldova:

„De la acest proiect văd necesitatea de a înțelege la ce nivel este digitalizarea în Moldova și ce practici internaționale putem implementa în țară”.

Pe parcursul celor câtorva sesiuni de mentorat pe parcursul unei luni de zile, participanții au avut ocazia să interacționeze în mod direct cu trainerii, să participe la sesiuni online intensive și să-și aprofundeze cunoștințele despre soluțiile digitale. Adrian Savciuc, specialist în transformare digitală, a descris procesul drept unul interactiv și benefic pentru fiecare dintre cei prezenți:

„Am oferit informații concentrate. Ne-am străduit să ne apropiem de cazul fiecărei organizații și să îi ajutăm să facă următorul pas în dezvoltare prin soluții digitale”.

„Digital Transformation Academy” nu doar că a oferit cunoștințe esențiale, dar a creat și oportunități de colaborare. Victoria Pisarenco, o antreprenoare refugiată din Ucraina, a dezvăluit cum acest proiect a deschis noi orizonturi pentru afacerea sa:

„Datorită echipei de profesioniști din cadrul proiectului, afacerea mea va fi digitalizată. Am început să colaborez cu un producător din Europa și am schimbat structura paginilor mele de social media”.

Ultima instruire, care a avut loc pe data de 16 septembrie s-a încheiat cu înmânarea , diplomelor, marcând finalul unei etape importante în transformarea digitală a IMM-urilor din Moldova sigilând încrederea participanților că pot face față provocărilor induse de digitalizarea tuturor industriilor.

Această activitate are loc în cadrul proiectului „Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic”, finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), cu sprijinul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

#Digital Transformation Academy #experti #CCI a RM #intreprinderi #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.