(VIDEO) Din ce sunt făcute batoanele KitKat? Oamenii vor rămâne surprinși când vor afla

Cu toții iubim un KitKat din când în când, dar se pare că nu mulți dintre noi sunt conștienți de procesul de fabricare a ciocolatei emblematice din interiorul deliciosului înveliș de ciocolată. Tableta de ciocolată Nestlé a fost introdusă pentru prima dată în 1935 și milioane dintre noi au gustat cel puțin odată batonașele.

Dar știai că Nestlé produce faimoasele KitKat? Mulți oameni nu știu și au rămas șocați după ce au descoperit adevărul datorită unui nou videoclip devenit viral pe internet, relatează Daily Star.

Popularul YouTuber Zack D. Films a postat săptămâna trecută un videoclip despre KitKat, intitulat „The Inside Of Kit Kat Are Not What You Think”, în care le-a spus telespectatorilor că napolitana din interiorul ciocolatei este de fapt făcută din alte KitKat-uri aruncate care au fost rupte în timpul procesului de fabricație.

În loc să arunce batoanele inutilizabile, compania le zdrobește și le folosește pentru a face mai multe napolitane – contribuind astfel la reducerea producției de deșeuri a Nestlé.

El a explicat: „Ei (Nestlé) pretind că este doar o napolitană crocantă. Dar ceea ce au folosit de fapt pentru a o face ar putea să vă surprindă. Unele KitKat-uri se rup în timp ce sunt fabricate și, în loc să le arunce, compania le zdrobește și le adaugă zahăr. Asta este ceea ce se află în interiorul batoanelor KitKat – este literalmente KitKat zdrobit.”

Vestea că Nestlé folosește batoane KitKat reciclate pentru a face noi batoane a fost descoperită pentru prima dată în 2015, când compania însăși a confirmat procesul în cadrul documentarului BBC, Inside the Factory.

În cadrul emisiunii, Gregg Wallace a explorat fabrica Nestlé din York, iar angajata Julie Walker a explicat cum se fac napolitanele, în timp ce camerele de filmat o arătau cum scoate batoanele deteriorate de pe banda transportoare și le aruncă într-o găleată albastră.

Când Gregg a întrebat ce se întâmplă cu batoanele pe care le colectează, Julie a spus: „Toate ajung la reprelucrare, unde sunt folosite pentru umpluturile pentru napolitane. Le eliminăm pe cele care nu sunt de un standard bun”.

#kitkat #ciocolate #Nestle

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.