VIDEO „Eliberarea națională este inevitabilă”, spune Valeriu Daraban veteran al Războiului de Independență

Valeriu Daraban este locotenent-colonel de poliție în rezervă, cavaler al Ordinului „Ștefan cel Mare”. Veteranul își amintește că începând cu septembrie 1989, în partea stângă a Nistrului s-au declanșat un șir de acțiuni anti-moldovenești.

În perioada războiului de pe Nistru, Valeriu Daraban a fost șef de stat major al batalionului nr. 6 și a luptat pe platourile din localitățile Coșnița și Bender.

„Noi, fiind pe prima linie, am înțeles că Moldova trebuie să fie liberă” povestește veteranul. „Am aliniat batalionul. Niciunul nu a dat înapoi. Toți au înțeles – dacă nu noi, cine o să apere?”, declară veteranul.

Valeriu Daraban povestește, cu profundă durere, cum în ochii lui își pierdeau viețile camarazii săi din batalionul nr. 6.

„Eu nu pot să vă redau ce simțeam atunci. Ei toți mi-au fost încredințați mie, eu fiind comandantul. Îmi curgeau lacrimile…Vezi că omul moare și nu-l poți ajuta cu nimic”.

„Istoria noi o facem. Oamenii o fac. Dacă nu o vom studia acum, peste 10-20 ani va fi toată falsificată”. Valeriu Daraban speră ca tânără generație să poarte în suflet recunoștință veteranilor care au luptat în prima linie și să cinstească memoria eroilor care au fost răpuși de ploaia de gloanțe.

Interviul face parte din campania de conștientizare a importanței istorice a Războiului de Independență lansată de MAI în luna martie curent.

Cu ocazia Zilei Independenței, MAI publică un ciclu de interviuri emoționante cu veterani care au apărat Republica Moldova cu prețul vieții, în Războiul de pe Nistru.

Manifestarea face parte din proiectul „Istoria vie a MAI, adevărul istoric”– o campanie de informare a publicului despre valorile naționale ale poporului nostru, povestită de cei care au purtat luptele pentru libertatea noastră.

Proiectul „Istoria vie a MAI” include lecții deschise în licee din întreaga țară, în care veteranii relatează prin viu grai tinerilor istoriile lor de vitejie.

La finalul lecțiilor, tinerii primesc fotografia simbol a războiului, realizată în trașee de către luptători. Imaginea cuprinde un drapel tricolor prins într-o crenguță, cu un tub de cartuș. Pe drapel este scris cu litere chirilice „Dumnezeu să ne ajute!”. Pe ilustrată sunt semnăturile olografe ale veteranilor care au susținut Lecția de istorie vie, sub îndemnul: „Tu ești viitorul Republicii Moldova! Ai grijă de țara ta!”

Ciclul de lecții deschise cu veteranii va fi reluat odată cu începerea anului școlar.

#veteran #independenta #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.