VIDEO Estonia şi calea spre integrarea europeană. Aflaţi cum s-a schimbat viaţa cetăţenilor după aderare

Estonia, una dintre cele mai puțin îndatorate țări și cea mai digitalizată din Europa, și-a recăpătat mult râvnita libertate odată cu căderea blocului comunist din 1991. Țara se află la graniță cu Marea Baltică şi Golful Finlandei, între Letonia şi Rusia, iar populația acesteia numără aproximativ 1,349 milioane de oameni.

Calea spre Uniunea Europeană

Țara a aderat la Uniunea Europeană în cadrul extinderii de la 1 mai 2004, cea mai mare extindere a UE, atât ca populație, cât și ca teritoriu, iar tratatul de aderare a fost semnat la 16 aprilie 2003. Începând cu 1 ianuarie 2011, Estonia a adoptat moneda euro și a devenit al 17-lea stat membru al zonei euro.

Economia Estoniei este una dintre cele mai dinamice din regiune. Acest lucru este datorat în mare parte deschiderii sale către tehnologie și inovație, cu numeroase startup-uri. Un exemplu notabil este Skype, care a fost dezvoltat inițial de trei programatori estonieni. Până la aderarea la UE, PIB-ul Estoniei era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Statisticile din 2022 relevă că acesta s-a majorat cu aproape 25 de miliarde de euro. Această creștere reflectă expansiunea economică rapidă și integrarea reușită în economia europeană.

Estonia a organizat un referendum înainte de aderarea la UE, pe 14 septembrie 2003. 67% dintre estonieni au votat în favoarea aderării, în timp ce prezența la vot a fost de 63%. Principalele argumentele pentru aderare au fost: „revenirea” Estoniei în rândul țărilor europene; beneficiile economice ale statutului de membru, respectiv accesul la investiții şi subvenții; dar şi dorința de a scăpa de influența Rusiei.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#estonia #aderare #proces #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice anunță comercializarea mai multor terenuri și imobile de milioane de lei în 20 de localități, anunță instituția.

În cadrul licitației „cu strigare”, cel mai valoros lot este un teren de 5,342 hectare din comuna Zagarancea, raionul Ungheni, scos la un preț de pornire de 11 milioane de lei și însoțit de o obligație investițională de 5 milioane de euro, care urmează să fie realizată în termen de trei ani de la semnarea contractului de vânzare-cumpărare. Alături de acest lot sunt scoase la vânzare mai multe complexe de bunuri imobile, clădiri administrative, garaje, depozite, încăperi nelocuibile și terenuri pentru construcții din localități precum Soroca, Edineț, Orhei, Drochia, Cimișlia, Dondușeni, Glodeni, Hîncești, Rîșcani, Telenești, Ungheni, Fălești, Bălți, Taraclia și Criuleni.

Printre loturile cu valoare ridicată se află încăperi nelocuibile de 721,5 m.p. din Chișinău, str. Uzinelor 19, la prețul de 9,5 milioane de lei, clădiri și terenuri din municipiul Bălți la prețul de 2,166 milioane de lei, precum și mai multe complexe de bunuri din Drochia evaluate la peste 1,2 milioane de lei.

Licitațiile „cu reducere” vor include la rândul lor mai multe complexe de bunuri din raioanele Drochia, Hîncești, Rezina și Fălești, cu prețuri inițiale cuprinse între 130.000 și 207.000 de lei, în funcție de localitate și suprafețele aferente.