VIDEO Estonia şi calea spre integrarea europeană. Aflaţi cum s-a schimbat viaţa cetăţenilor după aderare

Estonia, una dintre cele mai puțin îndatorate țări și cea mai digitalizată din Europa, și-a recăpătat mult râvnita libertate odată cu căderea blocului comunist din 1991. Țara se află la graniță cu Marea Baltică şi Golful Finlandei, între Letonia şi Rusia, iar populația acesteia numără aproximativ 1,349 milioane de oameni.

Calea spre Uniunea Europeană

Țara a aderat la Uniunea Europeană în cadrul extinderii de la 1 mai 2004, cea mai mare extindere a UE, atât ca populație, cât și ca teritoriu, iar tratatul de aderare a fost semnat la 16 aprilie 2003. Începând cu 1 ianuarie 2011, Estonia a adoptat moneda euro și a devenit al 17-lea stat membru al zonei euro.

Economia Estoniei este una dintre cele mai dinamice din regiune. Acest lucru este datorat în mare parte deschiderii sale către tehnologie și inovație, cu numeroase startup-uri. Un exemplu notabil este Skype, care a fost dezvoltat inițial de trei programatori estonieni. Până la aderarea la UE, PIB-ul Estoniei era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Statisticile din 2022 relevă că acesta s-a majorat cu aproape 25 de miliarde de euro. Această creștere reflectă expansiunea economică rapidă și integrarea reușită în economia europeană.

Estonia a organizat un referendum înainte de aderarea la UE, pe 14 septembrie 2003. 67% dintre estonieni au votat în favoarea aderării, în timp ce prezența la vot a fost de 63%. Principalele argumentele pentru aderare au fost: „revenirea” Estoniei în rândul țărilor europene; beneficiile economice ale statutului de membru, respectiv accesul la investiții şi subvenții; dar şi dorința de a scăpa de influența Rusiei.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#estonia #aderare #proces #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumatorii moldoveni ar putea semna contracte de furnizare a gazelor naturale pe perioadă determinată și la preț fix, cu o durată minimă de 12 luni. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a expus consultărilor publice un proiect de Hotărâre care modifică regulile de furnizare a gazelor naturale și procedura de schimbare a furnizorului, în contextul accelerării liberalizării pieței.

Potrivit proiectului, contractele la preț fix ar urma să fie încheiate pe o durată determinată de cel puțin 12 luni, iar prețul stabilit la momentul semnării contractului nu va putea fi modificat unilateral de către furnizor pe toată perioada contractuală. Termenii și condițiile acestor contracte vor fi prestabilite și vor rămâne neschimbate pe durata executării lor, cu excepția cazurilor de neexecutare a obligațiilor de către consumator. Furnizorilor li se va interzice rezoluționarea anticipată a acestor contracte, iar eventualele plăți percepute pentru rezoluționarea anticipată la inițiativa consumatorului vor trebui să fie proporționale și să nu depășească pierderile economice directe suportate de furnizor.

Proiectul prevede obligații extinse de informare precontractuală. Furnizorii vor fi obligați să pună la dispoziția consumatorilor informații clare, complete și gratuite privind condițiile comerciale, avantajele și riscurile ofertelor la preț fix, diferențele față de alte produse comerciale și eventualele consecințe financiare ale rezoluționării anticipate. Oferta va trebui prezentată cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de semnarea contractului, iar contractele vor putea fi prelungite automat cu încă 12 luni, dacă consumatorul nu notifică intenția de încetare cu 30 de zile înainte de expirare.

Un element central al proiectului este instituirea unui instrument de comparare a ofertelor, dezvoltat și administrat de ANRE. Comparatorul va fi public, gratuit și independent și va fi destinat consumatorilor casnici și consumatorilor noncasnici mici, cu un consum anual mai mic de 10 000 m³ sau 100 000 kWh. Furnizorii care activează pe aceste segmente vor avea obligația să transmită către ANRE oferte-tip la preț fix pentru o perioadă de 12 luni, care vor fi afișate și ordonate în funcție de prețul final de furnizare.

În nota informativă, ANRE arată că piața gazelor naturale rămâne puternic concentrată. Conform Analizei pieței cu amănuntul a gazelor naturale, indicele Herfindahl–Hirschman a atins nivelul de 7 940 în anul 2024, semnalând o concentrare ridicată, chiar dacă în prima jumătate a anului 2025 s-a observat o ușoară reducere a acestui indicator. Furnizorul cu obligația de serviciu public (Energocom) deține aproximativ 91% din cota de piață, în timp ce ceilalți 11 furnizori activi împart mai puțin de 9%.

Datele ANRE mai indică o mobilitate extrem de redusă a consumatorilor. În anul 2024, doar 117 consumatori dintr-un total de peste 834 000 și-au schimbat furnizorul de gaze naturale, ceea ce reprezintă 0,004%. Dintre aceștia, doar 30 au fost consumatori casnici, restul fiind noncasnici.

Totodată, structura consumului evidențiază dezechilibre majore: în 2024, 57% din volumul total de gaze naturale consumat a revenit consumatorilor noncasnici mari, deși aceștia reprezintă doar 0,03% din numărul total al consumatorilor. Consumatorii noncasnici mijlocii au utilizat circa 6% din volum, iar consumatorii noncasnici mici – peste 16,5 milioane m³ de gaze naturale.

Proiectul de Hotărâre mai stabilește reguli pentru tranziția consumatorilor noncasnici mari și mijlocii către piața concurențială. Potrivit calendarului de liberalizare invocat de ANRE, consumatorii noncasnici mari ar urma să iasă de sub regimul prețurilor reglementate începând cu 1 aprilie 2026, iar consumatorii mijlocii – din 1 aprilie 2027, urmând să încheie contracte exclusiv la prețuri negociate.