VIDEO Estonia şi calea spre integrarea europeană. Aflaţi cum s-a schimbat viaţa cetăţenilor după aderare

Estonia, una dintre cele mai puțin îndatorate țări și cea mai digitalizată din Europa, și-a recăpătat mult râvnita libertate odată cu căderea blocului comunist din 1991. Țara se află la graniță cu Marea Baltică şi Golful Finlandei, între Letonia şi Rusia, iar populația acesteia numără aproximativ 1,349 milioane de oameni.

Calea spre Uniunea Europeană

Țara a aderat la Uniunea Europeană în cadrul extinderii de la 1 mai 2004, cea mai mare extindere a UE, atât ca populație, cât și ca teritoriu, iar tratatul de aderare a fost semnat la 16 aprilie 2003. Începând cu 1 ianuarie 2011, Estonia a adoptat moneda euro și a devenit al 17-lea stat membru al zonei euro.

Economia Estoniei este una dintre cele mai dinamice din regiune. Acest lucru este datorat în mare parte deschiderii sale către tehnologie și inovație, cu numeroase startup-uri. Un exemplu notabil este Skype, care a fost dezvoltat inițial de trei programatori estonieni. Până la aderarea la UE, PIB-ul Estoniei era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Statisticile din 2022 relevă că acesta s-a majorat cu aproape 25 de miliarde de euro. Această creștere reflectă expansiunea economică rapidă și integrarea reușită în economia europeană.

Estonia a organizat un referendum înainte de aderarea la UE, pe 14 septembrie 2003. 67% dintre estonieni au votat în favoarea aderării, în timp ce prezența la vot a fost de 63%. Principalele argumentele pentru aderare au fost: „revenirea” Estoniei în rândul țărilor europene; beneficiile economice ale statutului de membru, respectiv accesul la investiții şi subvenții; dar şi dorința de a scăpa de influența Rusiei.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#estonia #aderare #proces #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.