VIDEO Estonia şi calea spre integrarea europeană. Aflaţi cum s-a schimbat viaţa cetăţenilor după aderare

Estonia, una dintre cele mai puțin îndatorate țări și cea mai digitalizată din Europa, și-a recăpătat mult râvnita libertate odată cu căderea blocului comunist din 1991. Țara se află la graniță cu Marea Baltică şi Golful Finlandei, între Letonia şi Rusia, iar populația acesteia numără aproximativ 1,349 milioane de oameni.

Calea spre Uniunea Europeană

Țara a aderat la Uniunea Europeană în cadrul extinderii de la 1 mai 2004, cea mai mare extindere a UE, atât ca populație, cât și ca teritoriu, iar tratatul de aderare a fost semnat la 16 aprilie 2003. Începând cu 1 ianuarie 2011, Estonia a adoptat moneda euro și a devenit al 17-lea stat membru al zonei euro.

Economia Estoniei este una dintre cele mai dinamice din regiune. Acest lucru este datorat în mare parte deschiderii sale către tehnologie și inovație, cu numeroase startup-uri. Un exemplu notabil este Skype, care a fost dezvoltat inițial de trei programatori estonieni. Până la aderarea la UE, PIB-ul Estoniei era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Statisticile din 2022 relevă că acesta s-a majorat cu aproape 25 de miliarde de euro. Această creștere reflectă expansiunea economică rapidă și integrarea reușită în economia europeană.

Estonia a organizat un referendum înainte de aderarea la UE, pe 14 septembrie 2003. 67% dintre estonieni au votat în favoarea aderării, în timp ce prezența la vot a fost de 63%. Principalele argumentele pentru aderare au fost: „revenirea” Estoniei în rândul țărilor europene; beneficiile economice ale statutului de membru, respectiv accesul la investiții şi subvenții; dar şi dorința de a scăpa de influența Rusiei.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#estonia #aderare #proces #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor a anunțat că agricultori din mai multe raioane ale Republicii Moldova, după două zile de proteste la nivel local, se simt ignorați de autorități. Aceștia se declară dezamăgiți că președinta Maia Sandu nu a răspuns solicitărilor lor și că nu a existat niciun anunț referitor la retrimiterea legii secetei în Parlament, lege despre care fermierii susțin că a fost adoptată în grabă, fără consultări.

Ca răspuns, fermierii au decis să își continue protestele și au planificat o manifestație în fața Președinției pe 19 septembrie, la ora 12:00. Un grup de reprezentanți ai agricultorilor va încerca să discute direct cu președinta țării, solicitând modificarea legii secetei conform propunerilor Asociației Forța Fermierilor. Între timp, tehnica agricolă rămâne amplasată pe marginea drumurilor, iar alte raioane urmează să se alăture protestelor în zilele următoare.

Fermierii cer ca legea să fie returnată în Parlament pentru a fi modificată de urgență, astfel încât să reflecte cerințele și nevoile agricultorilor afectați de secetă.

Legea votată vineri de Parlament prevede suspendarea pe șase luni a datoriilor agricole. Conform reprezentanților fermierilor, doar 20% dintre agricultori vor beneficia de această măsură, iar după expirarea termenului de suspendare, mulți dintre aceștia riscă să intre în insolvență din lipsa resurselor financiare pentru a-și plăti datoriile.