VIDEO Estonia şi calea spre integrarea europeană. Aflaţi cum s-a schimbat viaţa cetăţenilor după aderare

Estonia, una dintre cele mai puțin îndatorate țări și cea mai digitalizată din Europa, și-a recăpătat mult râvnita libertate odată cu căderea blocului comunist din 1991. Țara se află la graniță cu Marea Baltică şi Golful Finlandei, între Letonia şi Rusia, iar populația acesteia numără aproximativ 1,349 milioane de oameni.

Calea spre Uniunea Europeană

Țara a aderat la Uniunea Europeană în cadrul extinderii de la 1 mai 2004, cea mai mare extindere a UE, atât ca populație, cât și ca teritoriu, iar tratatul de aderare a fost semnat la 16 aprilie 2003. Începând cu 1 ianuarie 2011, Estonia a adoptat moneda euro și a devenit al 17-lea stat membru al zonei euro.

Economia Estoniei este una dintre cele mai dinamice din regiune. Acest lucru este datorat în mare parte deschiderii sale către tehnologie și inovație, cu numeroase startup-uri. Un exemplu notabil este Skype, care a fost dezvoltat inițial de trei programatori estonieni. Până la aderarea la UE, PIB-ul Estoniei era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Statisticile din 2022 relevă că acesta s-a majorat cu aproape 25 de miliarde de euro. Această creștere reflectă expansiunea economică rapidă și integrarea reușită în economia europeană.

Estonia a organizat un referendum înainte de aderarea la UE, pe 14 septembrie 2003. 67% dintre estonieni au votat în favoarea aderării, în timp ce prezența la vot a fost de 63%. Principalele argumentele pentru aderare au fost: „revenirea” Estoniei în rândul țărilor europene; beneficiile economice ale statutului de membru, respectiv accesul la investiții şi subvenții; dar şi dorința de a scăpa de influența Rusiei.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#estonia #aderare #proces #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a devenit „decorativ”, lipsit de putere reală și supravegheat din umbră de un „emisar-smotreashii”(fostul premier Dorin Recean a fost desemnat emisar special de Maia Sandu n.a), după practici pe care ea le compară cu forme primitive de control informal, susține fosta ministră de Finanțe, Mariana Durleșteanu într-o postare pe Facebook.

Durleșteanu susține că Guvernul este „atât de liber încât pare legat de mâini și de picioare”, iar rolul premierului ar fi redus la unul pur simbolic. Ea afirmă că Munteanu nu comentează subiecte sensibile precum contrabanda cu arme de la Albița, dronele, dosarele de trafic de droguri sau situația economică, fiind menținut „într-o asemenea poziție încât abia dacă îndrăznește să mai vorbească despre buget”.

Potrivit fostei ministre, ședințele de Guvern sunt conduse „ca un roboțel”, fără autoritate decizională, în timp ce un „emisar” ar fi fost trimis să monitorizeze și să controleze Executivul „din umbră”, situație pe care o califică drept „ridicolă și tristă”.

Durleșteanu acuză conducerea statului de „manipulare fățișă și perversă” și îi transmite premierului un mesaj direct, îndemnându-l să găsească „puterea și curajul” de a răspunde celor care „îl țin sechestrat” și îl transformă într-o „simplă marionetă”.

#munteanu #Durlesteanu #premier