VIDEO Eurodeputatul Siegfried Mureșan: Fondurile de pre-aderare vor veni în Moldova în anul 2027

Fondurile de pre-aderare vin în Republica Moldova în 2027, însă până atunci țara noastră va continua să primească sprijin de la Uniunea Europeană, oferă asigurări eurodeputatul român Siegfried Mureșan, în cadrul emisiunii „Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru, difuzat la RLIVE TV.

Conform lui Mureșan, Uniunea Europeană distribuie fondurile de pre-aderare o dată la șapte ani. Perioada este stabilită pentru că banii sunt destinați pentru proiecte mari, implementarea cărora durează mai mult de un an.

„Important este să vină cât mai multe fonduri europene în Republica Moldova, nu contează cum se numesc ele. (…) Fondurile care sunt acum, sunt aproximativ în aceleași domenii și sunt în creștere de la an la an. Mereu, când Republica Moldova a avut nevoie de mai multe fonduri, Uniunea Europeană a ajutat. A fost vorba despre fonduri pentru energie, asistență macrofinanciară. Vor veni atâtea fonduri câte sunt necesare, dacă e nevoie de mai mult, vor fi mai multe. Se vor numi fonduri de pre-aderare în 2027”, a declarat Mureșan.

Potrivit eurodeputatului, ultima dată fondurile de pre-aderare au fost distribuite pentru perioada 2021-2027, iar atunci Republica Moldova încă nu era țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană.

#fondurile de pre-aderare #2027 #Siegfried Mureșan #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.