VIDEO Maib și Mastercard au anunțat câștigătorul marelui premiu care va merge la UEFA Champions League 2023

Un băiat de 8 ani, deținător al cardului maib junior, a aflat că este primul copil din Moldova care va merge la UEFA Champions League Final Istanbul 2023 și va ieși în teren alături de un fotbalist de renume.

Micul client are de jumătate de an un card maib junior pe care îl folosește pentru cumpărături. În cadrul promoției „UEFA Champions League 2023”, organizată de maib și Mastercard, a efectuat plăți cu cardul conform condițiilor promoției, tragerea la sorți desemnându-l câștigător. Se numește Cristian, este din Bălți, și a venit la Chișinău însoțit de familie pentru a urmări un meci de fotbal, ca parte a programului său de vacanță. Surpriză: meciul a fost jucat de echipele de fotbal ale maib și Mastercard, jocul fiind intens, iar gălăgia suporterilor din tribune a creat atmosferă specifică campionatelor internaționale.

Mare a fost surprinderea când la finele meciului încheiat cu scorul de 4:4 pe teren a fost invitat Cristian Grosu împreună cu familia sa. Pe covorul verde au pășit și Giorgi Shagidze, Președintele maib, Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta maib și Irina Untilă, Directoarea Oficiului Mastercard în Moldova, iar pe marele ecran au apărut imagini de la edițiile UEFA Champions Leagues și mesajul: „Cristian, tu ești cel care pleacă la marea finală UEFA Champions League 2023 din Istanbul. Ești primul băiat din Moldova care va ieși pe terenul de fotbal alături de un fotbalist renumit. Felicitări!”.

Emoțiile micului client, pasionat de fotbal, au fost copleșitoare. Surprizele au continuat, familia primind flori și cadouri, precum și vestea că suplimentar premiilor promoției, la Istanbul va merge întreaga familie: părinții, Cristian și sora mai mare.

Giorgi Shagidze, Președintele maib:

„Este un eveniment grandios. Împreună cu Mastercard am oferit marele premiu din cadrul campaniei UEFA Champions League 2023 unui deținător al cardului maib junior Mastercard. Timp de trei zile tânărul client va avea ocazia de a trăi emoții extraordinare în Istanbul, orașul devenit pentru o perioadă scurtă de timp capitala mondială a fotbalului, iar pe 10 iunie va ieși pe teren alături de cei mai titrați fotbaliști din Europa. Suntem încântați că am oferit premii generoase clienților noștri fideli în cadrul acestei campanii. Multe premii încă urmează, iar pe 5 mai vom afla numele altor doi clienți maib care vor merge la UEFA Champions League.”

Irina Untilă, Directoarea Oficiului Mastercard în Moldova:

„Împreună cu partenerul nostru de încredere, maib, creăm produse bancare aferente cardurilor care permit tuturor – adulților și copiilor – să se bucure de avantajele achitărilor cashless. Totodată, tindem mereu să facem mai mult: să bucurăm cu cadouri plăcute, să surprindem și, desigur, să oferim experiențe de neprețuit. Sincere felicitări tânărului fan al fotbalului, Cristian, care va avea o oportunitate de neuitat de a ieși pe teren cu un fotbalist de renume mondial la finala UEFA Champions League și va putea împărtăși acest moment special cu întreaga sa familie. Suntem fericiți să oferim o astfel de oportunitate cu adevărat unică pentru prima dată în Moldova”.

Tatiana Grosu, mama lui Cristian:

„Țin să mulțumesc maib și Mastercard pentru emoțiile deosebite create fiului meu Cristian. Este un cadou de vis, datorită promoției „UEFA Champions League 2023” întreaga noastră familie se va bucura de șansa oferită de a merge la Istanbul la marea finală. Suntem fericiți și foarte recunoscători”.

Fiecare client deținător al cardului maib Mastercard poate participa în cadrul promoției „UEFA Champions League 2023” și câștiga diverse premii valoroase, iar pe 5 mai vor fi desemnați alți doi câștigători ai premiului mare – o călătorie la Istanbul, la campionatul UEFA. Mai multe plăți cu cardul tău Mastercard de la maib, mai multe șanse de câștig.

Maib – simplu și ușor!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.