VIDEO Moldovenii de la Cahul, despre calea europeană a țării noastre. Ce părere au

„Acolo trebuie să ne ducem” sau „Poate adera, dar să nu fie mai rău”, spun unii locuitori din Cahul, întrebați ce cred despre Uniunea Europeană şi integrarea europeană a Republicii Moldova.

„Mă bucur foarte mult că Republica Moldova a început acest proces de aderare la Uniunea Europeană. Consider că noi, cetățenii, trebuie să avem parte de o viață mai bună, trebuie să respectăm drepturile omului, și da, consider că totuși Moldova trebuei să adere la Uniunea Europeană. Noi merităm o viață mai bună”, a declarat o locuitoare a orașului Cahul.

Moldovenii își pun speranța că după aderarea la UE vor trăi mai bine și vor fi mai independenți. Totodată, tinerii spun că integrarea europeană le-ar deschide posibilități în domeniul social, dar și al educației.

„În primul rând, Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova o familie primitoare de la care avem multe de învățat. Uniunea Europeană este un exemplu al democrației, un exemplu unde libertățile omului sunt respectate, unde calitatea vieții este mai înaltă. Acest proces de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană reprezintă un proces de dezvoltare a Republicii Moldova”, a precizat un locuitor din Cahul.

Vox-ul, realizat în orașul Cahul, face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care mergem în orașele din țară și discutăm cu cetățenii despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

#vox #cahul #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.