VIDEO Moldovenii de la Cahul, despre calea europeană a țării noastre. Ce părere au

„Acolo trebuie să ne ducem” sau „Poate adera, dar să nu fie mai rău”, spun unii locuitori din Cahul, întrebați ce cred despre Uniunea Europeană şi integrarea europeană a Republicii Moldova.

„Mă bucur foarte mult că Republica Moldova a început acest proces de aderare la Uniunea Europeană. Consider că noi, cetățenii, trebuie să avem parte de o viață mai bună, trebuie să respectăm drepturile omului, și da, consider că totuși Moldova trebuei să adere la Uniunea Europeană. Noi merităm o viață mai bună”, a declarat o locuitoare a orașului Cahul.

Moldovenii își pun speranța că după aderarea la UE vor trăi mai bine și vor fi mai independenți. Totodată, tinerii spun că integrarea europeană le-ar deschide posibilități în domeniul social, dar și al educației.

„În primul rând, Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova o familie primitoare de la care avem multe de învățat. Uniunea Europeană este un exemplu al democrației, un exemplu unde libertățile omului sunt respectate, unde calitatea vieții este mai înaltă. Acest proces de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană reprezintă un proces de dezvoltare a Republicii Moldova”, a precizat un locuitor din Cahul.

Vox-ul, realizat în orașul Cahul, face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care mergem în orașele din țară și discutăm cu cetățenii despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

#vox #cahul #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.