VIDEO Niciun avion nu mai decolează! Ploaia înghețată întrerupe activitatea pe Aeroportul Chișinău

Aeroportul Internațional Chișinău se confruntă cu perturbații semnificative în operațiunile zborurilor, din cauza vremii extreme, caracterizată de vânt lateral puternic și precipitații sub formă de ninsoare densă. Autoritățile aeroportuare anunță că nu este posibilă efectuarea procedurilor de degivrare a aeronavelor, ceea ce impune restricții asupra decolării.

„Degivrarea aeronavelor (procedură de la înlăturare a stratului de gheață) este o procedură vitală pentru asigurarea siguranței zborului în condiții meteorologice dificile. Cu toate acestea, din cauza vremii extreme, această procedură nu poate fi efectuată în condiții optime, conducând la decizii precaute”, se arată în mesajul aeroportului.

Pasagerii sunt avertizați că zborurile pot suferi întârzieri semnificative sau pot fi anulate în totalitate. Siguranța pasagerilor și a echipajelor avioanelor este prioritara, iar autoritățile aeroportuare solicită înțelegere și colaborare din partea călătorilor.

Potrivit tabloului online de pe site-ul aeroportului mai multe curse care aterizează sau decolează cu intarziere. Cursele spre Londra si Milano care urmau sa decolze la ora 12 au fost amânate până dupa ora 15, iar curselespre Bucuresti, Erevan, Istanbul au fost anulate.

La capitolul aterizari se atestă întarzieri la cursele de Istanbul, Frankfurt, Milano si Londra.

Echipele aeroportuare sunt mobilizate pentru a face față situației, iar autoritățile își exprimă regretul pentru orice disconfort cauzat de condițiile meteo nefavorabile. Se recomandă pasagerilor să țină legătura cu companiile aeriene sau să consulte sursele oficiale pentru a obține cele mai recente informații privind starea zborurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.