VIDEO Nimic nu a mai rămas de distrus în orașele nimicite de Putin

29 Dec. 2022, 08:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Dec. 2022, 08:06 // Actual //  bani.md

Armata lui Vladimir Putin a comis atrocități și continuă să o facă în toate orașele din Ucraina, provocând uciderea a zeci de mii de oameni și distrugeri colosale. Mărturiile locuitorilor, care mai există în zonele recucerite de trupele Kievului, dezvăluie povești cutremurătoare, care spun că sunt ”ca șobolanii care stau în subteran”.

Publicația americană The Washington Post a realizat un reportaj în orașul Lyman din Ucraina, așezare distrusă aproape în totalitate de atacurile furibunde ale armatei lui Putin, dar care a fost recuperată de trupele ucrainene.

Ziariștii au vorbit cu Tamara Klimașenko și soțul său, Anatoli, care arată cum casa și grădina lor din Lyman au fost bombardate. Orașul Lyman a fost locul unor lupte aprige în mai, când forțele ruse au ocupat orașul și în vară. Rușii au ocupat Lyman până la 1 octombrie, când au fugit de o contraofensivă ucraineană care avansa rapid.

Dar chiar și în mijlocul epavei casei lor – cu pereții aruncați în aer și scânduri de lemn atârnând de tavan – soții Klimașenko au spus că se tem de o soartă și mai rea: o altă invazie rusă, potențial a treia în opt ani, a armatei lui Vladimir Putin.

„Vor aduce și mai multe distrugeri”, a spus Anatoli, 62 de ani. „Și deja nu mai este nimic de distrus”. La fel ca mulți alții de aici, familia Klimașenko a dormit timp de aproximativ șase luni într-o unitate de depozitare subterană pentru a evita bombardamentele, iar acum duc o viață de subzistență din asistența umanitară adusă de grupurile de ajutor occidentale.

Insistența lui Putin că războiul va continua până când obiectivele sale vor fi îndeplinite înseamnă că lupta pentru Lyman – sau ce a mai rămas din oraș – nu s-a încheiat. Președintele rus și-a dublat afirmațiile de anexare ilegală în ultimele zile, insistând că oameni precum Klimașenko și vecinii lor sunt acum cetățeni ruși, care trebuie eliberați de ucrainenii care i-au eliberat de ruși în septembrie.
Oamenii trăiesc încă în subterane, de teama bombardamentelor
În Lyman și Yampil, cartiere întregi au fost deja distruse, cu vârfurile blocurilor de apartamente aruncate în aer de obuze, cratere masive rămase lângă locurile de joacă pentru copii și doar câțiva zeci de bătrâni care au rămas și răvășiți de bombardamentele necontenite.

Majoritatea locuitorilor, cu excepția celor mai disperați și săraci, au fugit – spre est pentru cei care susțin Rusia, spre vest pentru cei loiali Ucrainei. Larisa, în vârstă de 62 de ani, din Lyman, și-a amintit că a numărat până la 200 de obuze care explodau pe zi, când ea și nouă vecini au fost prinși într-un subsol între liniile rusești și ucrainene timp de cinci săptămâni la începutul toamnei, într-o zonă suburbană a orașului care obișnuia să face parte dintr-o destinație de stațiune. „Este un iad, Armaghedon, și am trăit deja asta”, a spus femeia.

În Lyman, Zoia Konstantinovna, în vârstă de 67 de ani, descrie viața lor actuală, la mai bine de trei luni de la eliberarea orașului de către forțele ucrainene. Aproximativ două duzini dintre sutele de oameni care locuiau cândva în complexul ei de apartamente își petrec acum cea mai mare parte a zilelor în buncărul subteran, bombardamentele fiind încă un prea mare pericol pentru a dormi în altă parte.

„Suntem ca șobolanii care trăiesc în subteran”, a spus Konstantinovna. „Politica – toate acestea sunt foarte departe de noi. Tot ce îmi doresc este pace și sănătate. Vrem doar să nu mai trăim așa”. După ce a trăit deja două ocupații, Victoria Svichinskaia a spus că merge acasă în fiecare seară și ascultă știri din prima linie până când i se stinge telefonul.

 

Realitatea Live

20 Ian. 2026, 14:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Ian. 2026, 14:18 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!