(VIDEO) Peste 750 de lucrători medicali s-au vaccinat azi, în prima zi a campaniei, împotriva COVID-19

Peste 750 de persoane, medici și asistenți medicali din cadrul secțiilor Terapie Intensivă și secțiile COVID-19 din toată țara, au fost vaccinate azi, în prima zi a campaniei, împotriva noului coronavirus. Despre aceasta au informat responsabili din cadrul Ministerului Sănătății în cadrul unui briefing de presă.

Medicul epidemiolog din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) Alexei Ceban, informația referitor la numărul de persoane vaccinate va fi publicată zilnic în baza informațiilor din cadrul registrului electronic.

Amintim că primul lot de vaccin împotriva COVID-19 a ajuns în Moldova sâmbătă, fiind oferit cu titlu gratuit de către România. Este vorba de 21.600 doze de vaccin AstraZeneca, parte a celor 200 mii de doze de vaccin promise de președintele român Klaus Iohannis în cadrul vizitei sale la Chișinău.

Vaccinul AstraZeneca este precalificat de Organizația Mondială a Sănătății și înregistrat în Republica Moldova, de către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, la data de 26 februarie curent. Acesta are o eficacitate de 60-90%, intervalul de administrare fiind de la 4-12 săptămâni și este administrat persoanelor cu vârsta 18+.

Vaccinul AstraZeneca a fost aprobat până în prezent în peste 50 de țări, prima țară fiind Marea Britanie, urmată de UE și India.

#vaccin COVID-19 #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.