(VIDEO) Republica Moldova la 7 ani distanță de la încheierea Acordului de Asociere cu UE. Realizări

Delegația Uniunii Europene în Republica a prezentat astăzi, 20 ianuarie, rezultatele obținute în cei șapte ani de implementare a Acordului Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) în Republica Moldova. În tot acest timp, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, iar în ianuarie 2021 – 61,2% din valoarea totală a exportului, scrie Realitatea.md.

În debutul evenimentului, Jānis Mažeiks, Ambasadorul UE în Republica Moldova a punctat că Uniunea Europeană este cea mai mare sursă de investiții pentru Republica Moldova. De asemenea, datele arată că investițiile directe în țara noastră a constituit 82% în 2020. Iar în anul 2021, UE și-a asumat angajamentul să ajute Republica Moldova să depășească efectele pandemie, alocând 600 de mii de euro pentru redresarea economică.

„În baza acordului de Asociere, Republica Moldova și-a asumat angajamentul să implementeze reforme vaste pentru a îmbunătăți calitatea democrației în Republica Moldova și care va contribui la îmbunătățirea relațiilor între UE și Republica Moldova. În special, UE a solicitat depunerea mai multor eforturi pentru a lupta cu corupția la toate nivelurile. Un sistem al justiției independent și corect este un element cheie al unei democrații. Rezultatele alegerilor au deschis perspective largi pentru îmbunătățirea și fortificarea relațiilor între Republica Moldova și UE”, a spus Ambasadorul UE.

A fost menționat și faptul că au fost întreprinse acțiuni cu privire la mediul de afaceri și politica antreprenorială, care au contribuit la sporirea competitivității și calității mărfurilor autohtone, retehnologizarea proceselor de producere, crearea locurilor de muncă competitive, creșterea exporturilor. De asemenea, a fost implementat un set de Programe de susținere financiară și de acces la instruiri a ÎMM-urilor etc.

Ambasadorul Jānis Mažeiks a menționat că în acest timp, UE a sprijinit peste 19500 de IMM-uri, ceea ce a generat un venit suplimentar de 345 mil. euro. De asemenea, datorită acestui lucru au fost create aproape 22 de mii de locuri de muncă noi.

O altă realizarea împortantă în Acordul DCFTA ține de dezvoltarea industriei IT din Republica Moldova prin crearea și asigurarea funcționalității Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112, precum și crearea primului Parc pentru tehnologia informației „Moldova IT Park”. Acest lucru a dus la înregistrarea a 700 de companii care au generat în jur de 12 mii de locuri de muncă.

Potrivit ministerului economiei, cea mai recentă realizare ține de extinderea gamei de produse moldovenești pe piața UE și anume obținerea dreptului de tranzit și export al produselor lactate. Astfel, produsele lactate moldovenești care vor corespunde cerințelor legislației UE vor putea fi exportate pe teritoriul Uniunii Europene.

Menționăm că Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014.

Acordul de Asociere reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre țara noastră și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), având obiectivul de a stimula integrarea economică și asocierea politică dintre Părți.

#DCFTA #acord de asociere #realizari #Republica Modova #Investiții #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.