(VIDEO) Republica Moldova la 7 ani distanță de la încheierea Acordului de Asociere cu UE. Realizări

Delegația Uniunii Europene în Republica a prezentat astăzi, 20 ianuarie, rezultatele obținute în cei șapte ani de implementare a Acordului Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) în Republica Moldova. În tot acest timp, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, iar în ianuarie 2021 – 61,2% din valoarea totală a exportului, scrie Realitatea.md.

În debutul evenimentului, Jānis Mažeiks, Ambasadorul UE în Republica Moldova a punctat că Uniunea Europeană este cea mai mare sursă de investiții pentru Republica Moldova. De asemenea, datele arată că investițiile directe în țara noastră a constituit 82% în 2020. Iar în anul 2021, UE și-a asumat angajamentul să ajute Republica Moldova să depășească efectele pandemie, alocând 600 de mii de euro pentru redresarea economică.

„În baza acordului de Asociere, Republica Moldova și-a asumat angajamentul să implementeze reforme vaste pentru a îmbunătăți calitatea democrației în Republica Moldova și care va contribui la îmbunătățirea relațiilor între UE și Republica Moldova. În special, UE a solicitat depunerea mai multor eforturi pentru a lupta cu corupția la toate nivelurile. Un sistem al justiției independent și corect este un element cheie al unei democrații. Rezultatele alegerilor au deschis perspective largi pentru îmbunătățirea și fortificarea relațiilor între Republica Moldova și UE”, a spus Ambasadorul UE.

A fost menționat și faptul că au fost întreprinse acțiuni cu privire la mediul de afaceri și politica antreprenorială, care au contribuit la sporirea competitivității și calității mărfurilor autohtone, retehnologizarea proceselor de producere, crearea locurilor de muncă competitive, creșterea exporturilor. De asemenea, a fost implementat un set de Programe de susținere financiară și de acces la instruiri a ÎMM-urilor etc.

Ambasadorul Jānis Mažeiks a menționat că în acest timp, UE a sprijinit peste 19500 de IMM-uri, ceea ce a generat un venit suplimentar de 345 mil. euro. De asemenea, datorită acestui lucru au fost create aproape 22 de mii de locuri de muncă noi.

O altă realizarea împortantă în Acordul DCFTA ține de dezvoltarea industriei IT din Republica Moldova prin crearea și asigurarea funcționalității Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112, precum și crearea primului Parc pentru tehnologia informației „Moldova IT Park”. Acest lucru a dus la înregistrarea a 700 de companii care au generat în jur de 12 mii de locuri de muncă.

Potrivit ministerului economiei, cea mai recentă realizare ține de extinderea gamei de produse moldovenești pe piața UE și anume obținerea dreptului de tranzit și export al produselor lactate. Astfel, produsele lactate moldovenești care vor corespunde cerințelor legislației UE vor putea fi exportate pe teritoriul Uniunii Europene.

Menționăm că Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014.

Acordul de Asociere reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre țara noastră și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), având obiectivul de a stimula integrarea economică și asocierea politică dintre Părți.

#DCFTA #acord de asociere #realizari #Republica Modova #Investiții #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.