(VIDEO) Republica Moldova la 7 ani distanță de la încheierea Acordului de Asociere cu UE. Realizări

Delegația Uniunii Europene în Republica a prezentat astăzi, 20 ianuarie, rezultatele obținute în cei șapte ani de implementare a Acordului Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) în Republica Moldova. În tot acest timp, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, iar în ianuarie 2021 – 61,2% din valoarea totală a exportului, scrie Realitatea.md.

În debutul evenimentului, Jānis Mažeiks, Ambasadorul UE în Republica Moldova a punctat că Uniunea Europeană este cea mai mare sursă de investiții pentru Republica Moldova. De asemenea, datele arată că investițiile directe în țara noastră a constituit 82% în 2020. Iar în anul 2021, UE și-a asumat angajamentul să ajute Republica Moldova să depășească efectele pandemie, alocând 600 de mii de euro pentru redresarea economică.

„În baza acordului de Asociere, Republica Moldova și-a asumat angajamentul să implementeze reforme vaste pentru a îmbunătăți calitatea democrației în Republica Moldova și care va contribui la îmbunătățirea relațiilor între UE și Republica Moldova. În special, UE a solicitat depunerea mai multor eforturi pentru a lupta cu corupția la toate nivelurile. Un sistem al justiției independent și corect este un element cheie al unei democrații. Rezultatele alegerilor au deschis perspective largi pentru îmbunătățirea și fortificarea relațiilor între Republica Moldova și UE”, a spus Ambasadorul UE.

A fost menționat și faptul că au fost întreprinse acțiuni cu privire la mediul de afaceri și politica antreprenorială, care au contribuit la sporirea competitivității și calității mărfurilor autohtone, retehnologizarea proceselor de producere, crearea locurilor de muncă competitive, creșterea exporturilor. De asemenea, a fost implementat un set de Programe de susținere financiară și de acces la instruiri a ÎMM-urilor etc.

Ambasadorul Jānis Mažeiks a menționat că în acest timp, UE a sprijinit peste 19500 de IMM-uri, ceea ce a generat un venit suplimentar de 345 mil. euro. De asemenea, datorită acestui lucru au fost create aproape 22 de mii de locuri de muncă noi.

O altă realizarea împortantă în Acordul DCFTA ține de dezvoltarea industriei IT din Republica Moldova prin crearea și asigurarea funcționalității Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112, precum și crearea primului Parc pentru tehnologia informației „Moldova IT Park”. Acest lucru a dus la înregistrarea a 700 de companii care au generat în jur de 12 mii de locuri de muncă.

Potrivit ministerului economiei, cea mai recentă realizare ține de extinderea gamei de produse moldovenești pe piața UE și anume obținerea dreptului de tranzit și export al produselor lactate. Astfel, produsele lactate moldovenești care vor corespunde cerințelor legislației UE vor putea fi exportate pe teritoriul Uniunii Europene.

Menționăm că Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014.

Acordul de Asociere reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre țara noastră și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), având obiectivul de a stimula integrarea economică și asocierea politică dintre Părți.

#DCFTA #acord de asociere #realizari #Republica Modova #Investiții #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.