Vin, tabacioc, dansuri și șoferi care turuie în engleză – o nouă licitație de milioane la ministerul lui Bolea

Ministerul Agriculturii a anunțat încă o licitație de peste două milioane de lei, în contextul organizării Conferineței Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură FAO. Dacă anterior era vorba despre catering și închirierea sălii pentru eveniment, noua achiziție se va referi la servicii de transport, program artistic și recepție separată la o vinărie, scrie realitatea.md.

Suma include regia, serviciile foto și video, mai multe tipuri de echipamente pentru birouri, brandingul, identitatea vizuală, crearea zonelor pentru presă și serviciile de hostess.

Programul artistic preconizat în ziua inaugurării evenimentului ar urma să includă prestația unui ansamblu de dansuri populare și un prezentator care vorbește engleza. Concertul va dura circa o oră.

Pentru oaspeții străini se vor mai organiza vizite la câteva muzee și la operă pentru 10 persoane, soți sau soții ale persoanelor care participă la Conferință.

Recepția la vinărie va fi pentru 300 de persoane și va include și un tur al întreprinderii. Aceasta se va afla în raza de 30 de kilometri de Chișinău, iar participanții vor lua acolo cina de tip fourchette, cu gustări reci, bucate de bază și desert.

Caietul de sarcini mai prevede și tipurile de transport care vor fi utilizate de către delegați. Acestea trebuie să fie fără mirosuri străine, să aibă aer condiționat și să fie produse nu mai devreme decât în 2018. Pe lângă autocare și microbuze, se solicită și câteva vehicule business-class, iar șoferii lor obligatoriu trebuie să cunoască limba engleză la nivelul B1-B2.

Licitația se desfășoară pe fundalul protestelor agricultorilor, care joi au blocat din nou drumul de acces spre vama Leușeni. Recent, Ministerul Agriculturii a lansat o altă procedură de achiziție, de 2,75 de milioane de lei, ce ține de catering și închirierea sălilor destinate evenimentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#Bolea #Agricultură #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.