Vine epoca creditelor ieftine! BNM ar urma să ieftinească leii

Reducerea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM), în decembrie 2022 și în februarie 2023, va duce la ieftinirea banilor. Mediul de afaceri va începe să se crediteze mai activ. Creditele ipotecare, cele destinate mediului de afaceri și persoanelor fizice pentru începerea unei afaceri vor înregistra o creștere. Creditele de consum nu vor crește atât de rapid cum s-a întâmplat în 2021, constată economistul Veceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice”.

Potrivit expertului, volumul creditelor din sectorul bancar, în ianuarie curent, a scăzut cu 1,1 miliarde de lei, față de decembrie 2022. În 2022, portofoliul de credite în sistemul bancar a crescut cu doar 5,3 miliarde de lei. De două ori mai lent decât în 2021, când portofoliul de credite a crescut cu 10,7 miliarde de lei. Veaceslav Ioniță mai afirmă că portofoliul de credite în sistemul bancar a scăzut constant din 2014 și până în 2018. Ulterior, a crescut lent, ajungând la circa 5 miliarde de lei, creșterea anuală.

„Scumpirea creditelor a dus la reducerea lor, iar scumpirea depozitelor a dus la ceea că oamenii mai activi au început dă depună bani în bănci. În ultimele două luni avem două reduceri ale ratei de bază la credite – până la 17%. Cred că în viitorul apropiat BNM va continua procesul de reducere a ratei de bază, va relaxa politica monetară, lucru care va duce la ieftinirea banilor”, susține economistul.

Potrivit lui, la noi depozitele bancare au crescut destul de puternic. Au ajuns să fie chiar mai scumpe decât rata medie la credite. În prezent, asistăm la o reducere a ratei dobânzilor la depozite, la credite situația rămâne stabilă. Pentru mediul de afaceri se înregistrează o ușoară scădere. Mediul de afaceri va începe să se crediteze mai activ. Creditele de consum, ținând cont de faptul că mai sunt și alte politici ale BNM, cel mai probabil nu vor crește atât de rapid. Tot ce se poate întâmpla este că vor crește creditele pentru mediul de afaceri, cele ale persoanelor fizice pentru începerea unei afaceri și creditele ipotecare cred că vor începe a înregistra o creștere atunci când va mai scădea rata de bază”, a conchis economistul.

În ultima decizie de polutucă monetară BNM a redus rata de bază la 17%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#politică monetară #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.