Vinul a adus în țară 106 milioane de dolari

Moldova continuă să-și consolideze poziția pe harta exportatorilor mondiali de vin, înregistrând o creștere semnificativă în primele 7 luni ale acestui an. Potrivit datelor prezentate la cea de-a 7-a Conferință a Vinului, țara a exportat 71 de milioane de litri de vin îmbuteliat, înregistrând o creștere impresionantă de 34% în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cifrele oficiale arată că această creștere semnificativă se reflectă și în valoarea monetară a exporturilor, care a înregistrat un salt de 40%, atingând un total de 106 milioane de dolari. Exporturile de vinuri moldovenești au continuat să aibă o cerere puternică în țările partenere, ceea ce demonstrează calitatea și recunoașterea internațională a produselor viticole moldovenești.

România se menține în fruntea listei de țări importatoare de vinuri moldovenești, cu achiziții în valoare de 15 milioane de dolari, marcând o creștere de 13% față de anul 2022. Topul primelor zece țări importatoare este completat de Ucraina, cu o creștere impresionantă de 189%, Polonia (-14%), Cehia (+8%), Rusia (-4%), Belarus (+42%), SUA (+23%), China (-25%), Olanda (+91%) și Canada (-3%).

Din totalul exporturilor din primele 7 luni ale anului 2023, 60,1 milioane de litri au fost vinuri liniștite, în creștere cu 28%, în valoare de 69,6 milioane de dolari (+19%). Exporturile de divinuri au înregistrat o creștere de 276%, cu 8,1 milioane de litri și o valoare de 30 milioane de dolari (+161%). De asemenea, 1,6 milioane de litri de vinuri licoroase au fost exportate, cu o creștere de 11%, în valoare de 3,3 milioane de dolari.

În cadrul conferinței, s-a evidențiat că Moldova devine tot mai prezentă pe piața globală a vinurilor, iar principalele țări exportatoare de vin din lume, precum Italia, Spania, Franța, Chile, Australia, Africa de Sud, Germania, Portugalia, SUA, Noua Zeelandă, Argentina și Canada, recunosc calitatea și tradiția viticolă moldovenească. De asemenea, principalele țări importatoare de vinuri sunt SUA, Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda, Canada, Rusia, China, Belgia, Portugalia, Japonia, Italia și Suedia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.