Vinul moldovenesc, o Cenușăreasă care se împiedică dacă pleacă de acasă. Exporturile abia ajung la 6% din PIB

Exporturile de vin ale Republicii Moldova reprezintă 6% din PIB-ul țării. Producătorii își livrează producția în 70 de țări.

„Ramura vinificației este foarte importantă, cu un potențial de creștere. „Astăzi noi exportăm mult vin îmbuteliat, ceea ce înseamnă vin de calitate, ceea ce ne-a adus și faima la nivel internațional. Este o creștere fenomenală, având drept concurenți țări consacrate producerii de vinuri. Trecem printr-o perioadă grea, din cauza prețului la gaz, respectiv se majorează prețul sticlei. Prețul majorat însă sper să nu fie un impediment. Cred că în 2023-2024 vom ajuta și micii producători să se încadreze în acest proces de internaționalizare”, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea la conferința organizată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, cu tema: „Cooperarea UE și Parteneriatul estic în sectorul vitivinicol: atractivitatea sectorului și oportunitățile de piață”.

Cea mai mare pondere a exporturilor de din vin o reprezintă piața din România.

Viorel Garaz, secretar de stat la Ministerul Economiei, a remarcat că sectorul vitivinicol este avansat. „România a fost prima țară care ne-a întins o mână de ajutor. Cu suportul partenerilor europeni, am reușim să diversificăm piețele de export, iar vinurile din țara noastră sunt exportate în peste 70 de țari și sunt cele mai medaliate la nivel internațional și sunt mereu în top”, a adăugat secretar de stat al Ministerului Economiei.

Elizaveta Breahna, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a menționat că sectorul vitivinicol contribuie cu 16% din valoarea adusă de sectorul agricol la bugetul național. „Circa 15% din populația aptă de muncă este antrenată în câmpul muncii anume în sectorul vitivinicol. Peste 52 de mii de fermieri sunt antrenați în procesul dat. Avem indicații geografice protejate. În 2022, exportul vinului s-a cifrat la 254 de milioane de dolari. Moldova este cea mai premiată țară din Europa de Est pentru calitatea vinului. În ultimii cinci ani, vinurile din țara noastră au fost premiate de cinci mii de ori”, a menționat Elizaveta Breahnă.

Ultimele date arată exporturile de vin ale Republicii Moldova au însumat 37 milioane dolari, cu 18,5% mai mult în trimestrul trei al anului 2022 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În trimestrul doi al anului trecut livrările de vinuri au constituit 26,6 milioane dolari, iar în trimestrul unu 24,6 milioane dolari.

În anul 2021 livrările de vinuri în străinătate s-au cifrat la 139 milioane dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinuri #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul infracțiunilor înregistrate în Republica Moldova a fost în descreștere în anul 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), bazate pe informațiile Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, pe parcursul anului trecut au fost înregistrate 23,1 mii infracțiuni, cu 6,0% mai puțin decât în 2024 și cu 14,9% sub nivelul din 2021. Rata infracționalității a coborât la 97 de infracțiuni la 10 mii locuitori, față de 103 în anul precedent.

În același timp, structura criminalității arată că 23,7% din total au fost infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave și grave. Dintre acestea, 3,3% au fost excepțional de grave și deosebit de grave, iar 20,4%, infracțiuni grave. În ultimii cinci ani s-a atestat o creștere a infracțiunilor deosebit de grave (+7,4%) și a celor grave (+6,1%), în timp ce infracțiunile ușoare au scăzut puternic.

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (63,2%). Aproape fiecare a treia infracțiune (30,7%) a fost înregistrată în municipiul Chișinău, urmat de Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Totodată, 23,1% din infracțiuni au avut loc în spații publice. În 86 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau alte mijloace periculoase.

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,1%) au fost contra patrimoniului, iar 17,0% au vizat domeniul transporturilor.

Comparativ cu 2024, au fost înregistrate mai multe infracțiuni economice (+25,3%) și contra sănătății publice și conviețuirii sociale (+24,0%). În schimb, au scăzut infracțiunile contra autorităților publice și securității de stat (-38,3%) și cele contra familiei și minorilor (-16,6%).

În 2025 au fost înregistrate 428 infracțiuni comise de minori sau cu participarea acestora, cu 13,2% mai puțin decât în 2024. Minorii au fost implicați cel mai frecvent în furturi (58,6%), huliganism (9,6%), răpiri de transport (6,3%) și jafuri (4,9%).

Datele MAI arată că anul trecut au fost înregistrate 12,1 mii victime ale infracțiunilor, dintre care 54,1% bărbați și 45,9% femei. În cazul violenței în familie, femeile au predominat — 69,4% din cele 843 victime.

Numărul victimelor omorului intenționat a fost de 113 persoane, iar în total 349 persoane au decedat în urma infracțiunilor, peste 41% dintre decese fiind cauzate de accidente rutiere.

În 2025 au fost înregistrate circa 10,5 mii persoane care au comis infracțiuni, cu 5% mai puțin față de anul precedent. Bărbații reprezintă 91,9% dintre infractori.

Pe de altă parte, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut la 11,8 mii, cu 8,4% mai mult decât în 2024 — echivalentul a aproximativ 32 de condamnări pe zi.

În penitenciare se aflau 6,3 mii persoane, majoritatea bărbați (94,7%). Aproximativ 32,8% dintre deținuți ispășeau pedepse între 5 și 10 ani de închisoare.