Vinul moldovenesc, o Cenușăreasă care se împiedică dacă pleacă de acasă. Exporturile abia ajung la 6% din PIB

Exporturile de vin ale Republicii Moldova reprezintă 6% din PIB-ul țării. Producătorii își livrează producția în 70 de țări.

„Ramura vinificației este foarte importantă, cu un potențial de creștere. „Astăzi noi exportăm mult vin îmbuteliat, ceea ce înseamnă vin de calitate, ceea ce ne-a adus și faima la nivel internațional. Este o creștere fenomenală, având drept concurenți țări consacrate producerii de vinuri. Trecem printr-o perioadă grea, din cauza prețului la gaz, respectiv se majorează prețul sticlei. Prețul majorat însă sper să nu fie un impediment. Cred că în 2023-2024 vom ajuta și micii producători să se încadreze în acest proces de internaționalizare”, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea la conferința organizată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, cu tema: „Cooperarea UE și Parteneriatul estic în sectorul vitivinicol: atractivitatea sectorului și oportunitățile de piață”.

Cea mai mare pondere a exporturilor de din vin o reprezintă piața din România.

Viorel Garaz, secretar de stat la Ministerul Economiei, a remarcat că sectorul vitivinicol este avansat. „România a fost prima țară care ne-a întins o mână de ajutor. Cu suportul partenerilor europeni, am reușim să diversificăm piețele de export, iar vinurile din țara noastră sunt exportate în peste 70 de țari și sunt cele mai medaliate la nivel internațional și sunt mereu în top”, a adăugat secretar de stat al Ministerului Economiei.

Elizaveta Breahna, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a menționat că sectorul vitivinicol contribuie cu 16% din valoarea adusă de sectorul agricol la bugetul național. „Circa 15% din populația aptă de muncă este antrenată în câmpul muncii anume în sectorul vitivinicol. Peste 52 de mii de fermieri sunt antrenați în procesul dat. Avem indicații geografice protejate. În 2022, exportul vinului s-a cifrat la 254 de milioane de dolari. Moldova este cea mai premiată țară din Europa de Est pentru calitatea vinului. În ultimii cinci ani, vinurile din țara noastră au fost premiate de cinci mii de ori”, a menționat Elizaveta Breahnă.

Ultimele date arată exporturile de vin ale Republicii Moldova au însumat 37 milioane dolari, cu 18,5% mai mult în trimestrul trei al anului 2022 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În trimestrul doi al anului trecut livrările de vinuri au constituit 26,6 milioane dolari, iar în trimestrul unu 24,6 milioane dolari.

În anul 2021 livrările de vinuri în străinătate s-au cifrat la 139 milioane dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinuri #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.