Arena Chișinău a raportat pierderi mai mici în 2024 – 3 milioane de lei. Ce planuri are pentru 2025

21 Feb. 2025, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2025, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Arena Chișinău a raportat pierderi de 3 milioane de lei pentru anul 2024, comparativ cu cele 9 milioane de lei înregistrate în 2023. În anul precedent, veniturile companiei au fost de 32 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 35 de milioane de lei, potrivit informațiilor prezentate de Sergiu Stanciu, directorul Arena Chișinău.

Există mai multe motive pentru această situație financiară:

  • Activitatea completă a Arenei Chișinău a început abia pe 1 iunie 2023, ceea ce a limitat capacitatea de a genera venituri.
  • Peste jumătate (54%) dintre cele 260 de evenimente organizate în 2023 au fost competiții sportive, care nu sunt foarte profitabile. Federațiile sportive nu reușesc să acopere în totalitate costurile organizării evenimentelor.

Principala sursă de venit pentru Arena Chișinău o reprezintă acvacentru, care generează încasări prin vânzarea de abonamente și organizarea de evenimente. Pe locul al doilea se află organizarea de concerte. De exemplu, închirierea sălii mari costă între 3.500 și 7.500 de euro pe zi, iar închirierea sălii VIP pentru evenimente mici ajunge la 5.000 de lei pe oră. Abia pentru anul 2025 se preconizează un profit operațional de circa 5 milioane de lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor complexului este destinată utilităților. În sezonul rece, facturile pentru energie electrică ajung la un milion de lei, iar cele pentru gaz la 600.000 de lei.

Proiectul Arena Chișinău a costat în total 45 de milioane de euro. Autoritățile speră că diversificarea evenimentelor și creșterea gradului de utilizare a complexului vor contribui la îmbunătățirea situației financiare în anii următori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.