Vladislav Kulminski, director executiv IPIS, explică ce se va întâmpla dacă referendumul din toamnă nu va trece

Dacă rezultatul referendumului din 20 octombrie va fi unul negativ, Republica Moldova ar putea repeta situația Georgiei, a declarat directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), Vladislav Kulminski, la emisiunea „Rezoomat” de la Rlive TV. Acesta a mai precizat că semnalul transmis către partenerii europenei va fi unul serios și că trebuie să fim conștienți de acest fapt.

Totodată, Vladislav Kulminski nu exclude că dacă la următoarele alegeri parlamentare câștigă partidele de opoziție s-ar putea ca Republica Moldova să se transforme într-o zonă gri.

„Am putea să ne pomenim în situația Georgiei. Acest scenariu este perfect posibil. Eu fac anumite calcule și anumite prognoze pe baza acestor calcule că PAS nu va avea o majoritate parlamentară. Și va fi o coaliție. Întrebarea cheie este ce fel de coaliție va fi? Noi în cadrul acestor alegeri prezidențiale vom asista la un exercițiu foarte interesant care se numește „Toți împotriva Maiei Sandu”. Practic toți candidații din listă vor lupta cu Maia Sandu. Chestia asta va continua și înainte de alegerile parlamentare. Deci, există șansa că ei toți se vor uni în cadrul parlamentului și vor crea o coaliție monstruoasă. Dar nu va fi de durată. ”, a declarat Vladislav Kulminski.

Precizăm că, la 20 octombrie 2024, în Republica Moldova vor fi organizate alegeri prezidențiale, în aceeași zi cu referendumul republican constituțional. Întrebarea supusă referendumului este: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

#Vladislav Kulminski #referendum #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 19 septembrie 2025, OMV Petrom a depășit Hidroelectrica și a recâștigat poziția de cea mai valoroasă companie listată pe Bursa de Valori București, după aproape doi ani în care producătorul de energie hidro domina topul. Capitalizarea bursieră a Petrom a urcat la 54,7 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de Ziarul Financiar din platformele brokerilor.

La momentul listării Hidroelectrica, pe 12 iulie 2023, diferența dintre cele două companii părea greu de recuperat: H2O debuta cu 49,5 miliarde de lei, în timp ce OMV Petrom era evaluată la doar 33,3 miliarde. În mai puțin de doi ani, Petrom nu doar că a recuperat decalajul de 16 miliarde, ci a și depășit Hidroelectrica, profitând de o strategie agresivă de investiții și de o politică generoasă de dividende.

„Cred că a venit din două direcţii: pe de o parte, rezultatele financiare bune ale SNP din ultimii doi ani, precum şi politica generoasă de dividend au făcut ca preţul acţiunii să cunoască o creştere. Pe de altă parte, preţul acţiunii H2O a înregistrat o involuţie, determinată de rezultatele financiare în scădere”, explică Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la Estinvest.

Vineri, acţiunile Petrom stagnau la 0,8785 lei/acţiune, după ce compania a anunţat un dividend suplimentar de 0,02 lei/acţiune, cu un randament brut de 2,3%. AGA este programată pentru 23 octombrie, data ex-dividend pentru 10 noiembrie, iar plata pe 3 decembrie. În același timp, acțiunile Hidroelectrica au scăzut cu 1,2% până la 121,5 lei/acțiune.

Succesul OMV Petrom a fost alimentat de mai mulți factori: creșterea profitabilității, dividende consistente și planuri de investiții ambițioase. Proiectul Neptun Deep, aflat deja în construcție, va deveni cel mai mare proiect energetic offshore din România, iar compania și-a propus să atingă un portofoliu de 2,5 GW în regenerabile până în 2030, cel mai mare din România.

Contrastul de strategie este vizibil: Petrom pariază miliarde anual pe proiecte majore și diversificare în energie regenerabilă, în timp ce Hidroelectrica rămâne afectată de secetă și de absența unor proiecte de dezvoltare comparabile. De la începutul anului, acțiunile Petrom au crescut cu 24%, în timp ce Hidroelectrica a stagnat.

OMV Petrom este unul dintre cei trei jucători care domină piața carburanților din Republica Moldova, având o cotă de aproape 20% la importul de benzină.