Vor convocarea Adunării Generale! Judecători: „Putem să ne adunăm și fără decizia CSM, dacă refuză cu rea credință”

Judecătorii invitați aseară la emisiunea „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV au declarat că dacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu vor convoca în scurt timp Adunarea Generală a Judecătorilor, atunci o vor face chiar judecătorii, pentru aceasta fiind nevoie de o cerere semnată de 50 de magistrați.

„Toți își doresc această adunare, dar așteptăm decizia CSM-ului. Marți așteptam să fie pusă pe ordinea de zi, dar nu s-a întâmplat. Dacă CSM-ul nu va întreprinde acest pas, este o masă de judecători care vor solicita adunarea, pentru că ea este necesară. Trebuie să ne resetăm sistemul, trebuie să alegem oamenii în colegii, să ieșim cumva din acest impas. La moment, sistemul judecătoresc este în colaps”, a declarat Livia Mitrofan, magistrat la Judecătoria sectorului Centru.

„Putem să ne adunăm și fără decizia CSM, așa spune legea. Este suficientă cererea a 50 de judecători. Dacă CSM nu vrea, putem să ne adunăm, găsim o sală, dacă CSM cu rea credință nu convoacă adunarea. Examenul pe care îl va trece sistemul este această adunare. Dacă nu-l trece, soluția ar fi evaluarea externă”, a menționat judecătoarea Victoria Sanduța, președinta Asociației „Vocea Justiției”.

Adunarea Generală a Judecătorilor, stabilită pentru 26 martie curent, a fost contramandată în legătură cu starea de urgență. La Adunarea din 26 martie urma să fie ales un membru permanent al CSM din rândul judecătorilor, dar și un membru supleant. De asemenea, urmau să fie aleși patru membri în Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor, doi membri în Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, precum și trei membri supleanți în Colegiul disciplinar. De asemenea, urmau a fi prezentate rapoartele de activitate pentru anul 2020 a CSM și Curții Supreme de Justiție.

#convocare #Adunarea Generala a Judecatorilor #judecatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.