Vor convocarea Adunării Generale! Judecători: „Putem să ne adunăm și fără decizia CSM, dacă refuză cu rea credință”

Judecătorii invitați aseară la emisiunea „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV au declarat că dacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu vor convoca în scurt timp Adunarea Generală a Judecătorilor, atunci o vor face chiar judecătorii, pentru aceasta fiind nevoie de o cerere semnată de 50 de magistrați.

„Toți își doresc această adunare, dar așteptăm decizia CSM-ului. Marți așteptam să fie pusă pe ordinea de zi, dar nu s-a întâmplat. Dacă CSM-ul nu va întreprinde acest pas, este o masă de judecători care vor solicita adunarea, pentru că ea este necesară. Trebuie să ne resetăm sistemul, trebuie să alegem oamenii în colegii, să ieșim cumva din acest impas. La moment, sistemul judecătoresc este în colaps”, a declarat Livia Mitrofan, magistrat la Judecătoria sectorului Centru.

„Putem să ne adunăm și fără decizia CSM, așa spune legea. Este suficientă cererea a 50 de judecători. Dacă CSM nu vrea, putem să ne adunăm, găsim o sală, dacă CSM cu rea credință nu convoacă adunarea. Examenul pe care îl va trece sistemul este această adunare. Dacă nu-l trece, soluția ar fi evaluarea externă”, a menționat judecătoarea Victoria Sanduța, președinta Asociației „Vocea Justiției”.

Adunarea Generală a Judecătorilor, stabilită pentru 26 martie curent, a fost contramandată în legătură cu starea de urgență. La Adunarea din 26 martie urma să fie ales un membru permanent al CSM din rândul judecătorilor, dar și un membru supleant. De asemenea, urmau să fie aleși patru membri în Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor, doi membri în Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, precum și trei membri supleanți în Colegiul disciplinar. De asemenea, urmau a fi prezentate rapoartele de activitate pentru anul 2020 a CSM și Curții Supreme de Justiție.

#convocare #Adunarea Generala a Judecatorilor #judecatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.