Voronin face bășcălie de construcția lacurilor de acumulare: Va fi centralizat sau „лягушатники”

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege care propune îmbunătățirea cadrului normativ în scopul dezvoltării sectorului hidroameliorativ. Propunerile de modificare a Legii apelor și Codului funciar au fost susținute, în cadrul ședinței plenare de astăzi, cu voturile a 65 de deputați.

Adoptarea noii legi va permite simplificarea procedurii de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei la irigare. Astfel, va fi redus termenul de examinare a cererii și de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei, de la 30 la 20 de zile.

Totodată, se propune ca în aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare funcțional autorizația de mediu pentru folosința specială a apei să fie eliberată asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigație și Stațiunilor Tehnologice pentru Irigare, care gestionează infrastructura de irigare.

O altă prevedere a proiectului se referă la reglementarea procedurii de cesionare a autorizației de mediu pentru irigare. În cazul în care sunt mai mulți cesionari în arealul unui sistem de irigație, înregistrarea cesiunii autorizației de mediu se va face pentru fiecare cesionar în parte.

Amendamentele la Codul funciar vor permite amplasarea pe terenurile cu destinație agricolă a bazinelor de acumulare a apelor din precipitații.

Deputatul PAS, Vladimir Bolea susține că în prezent asistăm la blocarea râurilor pentru aș numitele broscării, ceea ce duce la distrugerea râurilor și disecarea lor. Ministerul Mediului trebuie să facă o investigație. Toate digurile construite neautorizat trebuie înlăturare. Legea adoptată va permite construcția de lacuri centralizate a apelor pluviale.

„Construcția așa numitor lacuri este necesară, în condițiile în care în anumite perioade ale anului avem foarte multe precipitații, iar în perioada de secetă agricultorii își vor iriga terenurile cu această apă. Asemenea lacuri au existat înainte de anul 1990 și trebuie să restabilim acest lucru”, a punctat Bolea.

Vladimir Voronin din blocul BCS l-a întrebat pe Bolea dacă asemenea bazine vor fi construite autorizat sau după principiul așa numitor „лягушатники” (broscării n.r).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lacuri #ape pluviale #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.