Voronin face bășcălie de construcția lacurilor de acumulare: Va fi centralizat sau „лягушатники”

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege care propune îmbunătățirea cadrului normativ în scopul dezvoltării sectorului hidroameliorativ. Propunerile de modificare a Legii apelor și Codului funciar au fost susținute, în cadrul ședinței plenare de astăzi, cu voturile a 65 de deputați.

Adoptarea noii legi va permite simplificarea procedurii de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei la irigare. Astfel, va fi redus termenul de examinare a cererii și de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei, de la 30 la 20 de zile.

Totodată, se propune ca în aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare funcțional autorizația de mediu pentru folosința specială a apei să fie eliberată asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigație și Stațiunilor Tehnologice pentru Irigare, care gestionează infrastructura de irigare.

O altă prevedere a proiectului se referă la reglementarea procedurii de cesionare a autorizației de mediu pentru irigare. În cazul în care sunt mai mulți cesionari în arealul unui sistem de irigație, înregistrarea cesiunii autorizației de mediu se va face pentru fiecare cesionar în parte.

Amendamentele la Codul funciar vor permite amplasarea pe terenurile cu destinație agricolă a bazinelor de acumulare a apelor din precipitații.

Deputatul PAS, Vladimir Bolea susține că în prezent asistăm la blocarea râurilor pentru aș numitele broscării, ceea ce duce la distrugerea râurilor și disecarea lor. Ministerul Mediului trebuie să facă o investigație. Toate digurile construite neautorizat trebuie înlăturare. Legea adoptată va permite construcția de lacuri centralizate a apelor pluviale.

„Construcția așa numitor lacuri este necesară, în condițiile în care în anumite perioade ale anului avem foarte multe precipitații, iar în perioada de secetă agricultorii își vor iriga terenurile cu această apă. Asemenea lacuri au existat înainte de anul 1990 și trebuie să restabilim acest lucru”, a punctat Bolea.

Vladimir Voronin din blocul BCS l-a întrebat pe Bolea dacă asemenea bazine vor fi construite autorizat sau după principiul așa numitor „лягушатники” (broscării n.r).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lacuri #ape pluviale #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.