Voronin și Dodon s-au întâlnit cu Dmitrii Kozak! Liderul PSRM a dezvăluit despre ce a fost întrevederea

Faptul că Igor Dodon și Vladimir Voronin au avut o întrevedere cu Dmitrii Kozak o confirmă chiar liderul Socialist. Despre acest lucru a scris și Realitatea în seara zilei de miercuri, 11 august. Potrivit surselor Realitatea, întrevederea a avut loc la sediul Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova și a durat în jur de două ore.

Liderii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor s-au întâlnit cu Dmitrii Kozak, reprezentantul special al Președintelui rus Vladimir Putin pentru dezvoltarea relațiilor economice cu Republica Moldova, scrie Realitatea.md.

Discuțiile s-au axat pe subiecte ce țin de relațiile bilaterale moldo-ruse, pornind de la experiența și aportul important în dezvoltarea acestora, depuse de cei doi foști președinți ai Republicii Moldova, care au aprofundat parteneriatul strategic cu Federația Rusă, se arată într-un comunicat de presă.

Dmitrii Kozak este cunoscut drept pentru „Memorandumul Kozak” sau „Planul Kozak”, care presupunea federalizarea statului moldovenesc în 2003. Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei).

Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială. Semnarea „Memorandumului Kozak” urma să aibă loc la Chișinău, iar la eveniment urma să participe Vladimir Putin. Ideea oficialului rus a fost respinsă de către președintele Vladimir Voronin.

Voronin a făcut o declarație cu privire la respingerea „Memorandumului din 2003” ca fiind în contradicție cu Constituția Republicii Moldova, care definește Republica Moldova ca un stat neutru ce nu putea permite accesul trupelor străine pe teritoriul său, de asemenea țara ne putând adera la alianțe militare.

#discutie #kozak #intalnire #Dodon #Voronin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 52,8 milioane de euro anual ar putea economisi Republica Moldova din reducerea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere, după aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), potrivit unei analize realizate de German Economic Team (GET). Sistemul a devenit operațional în Republica Moldova la 6 octombrie 2025.

Potrivit estimărilor, cele mai mari economii vor proveni din comerțul exterior, unde reducerea costurilor de transfer ar putea genera 36,5 milioane de euro anual, și din remitențe, cu economii estimate la 16,3 milioane de euro.

Analiza arată că în anul 2024 plățile aferente comerțului exterior al Republicii Moldova cu țările SEPA au totalizat 9,3 miliarde de euro, iar odată cu integrarea în sistemul european, costurile medii ale tranzacțiilor ar urma să scadă de la 0,43% la 0,04%. Această reducere este considerată principalul motor al economiilor estimate pentru mediul de afaceri.

În ceea ce privește transferurile de bani ale diasporei, German Economic Team notează că „aproximativ 68% din remitențele către Republica Moldova, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, provin din țări membre SEPA”. Reducerea costurilor de transfer de la 2,23% la aproximativ 0,84% ar aduce un beneficiu financiar semnificativ gospodăriilor care depind de aceste venituri.

Datele preliminare indică faptul că efectele pozitive se resimt deja. „În prima lună de la operaționalizarea SEPA, Moldova a economisit aproximativ 1,4 milioane de euro din comisioanele de transfer”, se arată în analiză, iar Banca Națională a Moldovei anticipează economii anuale de circa 20 de milioane de euro pentru persoanele fizice și între 36 și 40 de milioane de euro pentru mediul de afaceri.

Implicațiile economice pe termen lung ale aderării la SEPA sunt însă mai ample, subliniază experții de la German Economic Team, care au analizat potențialele economii generate de includerea în acest sistem pentru Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Republica Moldova, state integrate în SEPA începând cu 6 octombrie 2025. Potrivit calculelor, Republica Moldova ar putea obține economii totale de circa 52,8 milioane de euro anual, comparativ cu 71,3 milioane de euro pentru Albania, 61,8 milioane de euro pentru Macedonia de Nord și 48,2 milioane de euro pentru Kosovo, diferențele fiind determinate de volumul comerțului exterior și al remitențelor din fiecare economie.

Pe lângă reducerea comisioanelor, experții subliniază că aderarea la SEPA consolidează legăturile economice și instituționale cu Uniunea Europeană, îmbunătățește accesul la finanțările UE, inclusiv cele prevăzute în Planul de Creștere, și stimulează concurența între furnizorii de servicii de plată. Pe termen mediu și lung, integrarea în SEPA este văzută drept un element-cheie pentru modernizarea infrastructurii financiare, creșterea competitivității economiei și facilitarea fluxurilor comerciale și de remitențe cu statele UE.