Vrea Republica Moldova să fie ajutată în „orice scenariu”?

27 Feb. 2023, 11:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
27 Feb. 2023, 11:52 // Actual //  Lupu Eduard

România este gata să sprijine Chișinăul „în orice scenariu”, dar nu e destul de clar dacă și moldovenii vor să fie ajutați, scrie editorialista Sabina Fati într-un editorial pentru spotmedia.ro.

Președintele Klaus Iohannis a mai spus și în vara anului trecut că România nu va abandona R.Moldova și va găsi soluții pentru „oricare din variantele care pot apărea”, explicând că „pentru variantele bune este simplu”, dar că „pentru variantele foarte grele este complicat”.

Șeful statului român a fost mult mai clar săptămâna trecută la Varșovia, unde a participat la summit-ul B9, format din care fac parte fostele state care s-au aflat sub umbrela Moscovei până în 1989 și care astăzi sunt parte a Alianței Nord-Atlantice: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Reuniunea a fost prezidată de președintele american Joe Biden iar Republica Moldova a fost invitata specială a acestei întâlniri.

După reuniune, Klaus Iohannis a precizat că „România este nu doar pregătită, este dispusă să sprijine Republica Moldova în orice scenariu” și că acest sprijin va fi în funcție de „evoluţia situaţiei geopolitice”: „În momentul acesta îi sprijinim cu electricitate, cu gaz, îi ajutăm să-şi reformeze instituţiile. Suntem dispuşi şi eu personal sunt dispus să mergem mult mai departe dacă situaţia o va impune”. Această declarație nu lasă loc de echivoc, deși diplomația română vede posibile, potrivit unor surse demne de încredere, „doar intervenții politice sau economice”.

Tot la Varșovia, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, s-a întâlnit cu preşedinta R. Moldova, Maia Sandu, și „a reafirmat sprijinul ferm al SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”. Această declarație făcută pentru descurajarea rușilor sugerează în același timp că americanii nu vor permite o extindere a conflictului, spre granița de vest a NATO.

Nu e clar cum ar putea, dar e evident că în analizele Washingtonului există strategii de prevenire a unei eventuale capcane în care ar putea cădea mica republică de dincolo de Prut, strategii din care face parte și România. De altfel, încă de la summit-ul NATO de la Istanbul din 2004, României i-a revenit misiunea de a opera informațiile legate de Republica Moldova și Transnistria pentru întreaga Alianță. Exista deci o preocupare mai veche a Alianței pentru această zonă de margine, care totuși a fost lăsată să balanseze 30 de ani între Est și Vest.

România poate ajuta guvernarea pro-occidentală de la Chișinău în multe feluri, o poate proteja de atacuri cibernetice, poate monitoriza de la distanță cerul R. Moldova și probabil că ar putea să o apere inclusiv cu forțe armate, dar deocamdată nu acesta e scenariul la care se gândesc experții militari ai Alianței.

O soluție mai viabilă ar fi, la nevoie, intervenția pe teren a militarilor ucraineni, în așa fel încât să nu fie implicate state NATO, mai ales că, la începutul lunii februarie, Serghei Lavrov, șeful diplomației de la Moscova, acuza Occidentul că „încearcă să facă din R. Moldova o a doua Ucraina”. Un fel de pregătire a terenului pentru a arăta apoi cu degetul că ceilalți sunt de vină.

În luna iunie a anului trecut, UE promitea Chișinăului un ajutor de 40 de milioane în arme neletale iar la ultima întâlnire a miniștrilor Apărării din NATO a fost discutat un plan pentru „susţinerea practică şi consolidarea apărării şi rezilienţei” Republicii Moldova.

Președinta Maia Sandu declara în ianuarie că în contextul războiului din Ucraina, la Chișinău are loc „o discuție serioasă” despre oportunitatea renunțării la neutralitatea prevăzută în Constituțieși aderarea la „o alianţă militară mai largă”. Cele mai recente sondaje arată însă că mai mult de jumătate dintre moldoveni preferă neutralitatea și 47% nu percep Rusia ca pe o amenințare la adresa securității țării, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării orice intervenție militară dinspre Vest.

Apoi, în cazul unor mișcări politice abuzive care ar pune sub semnul întrebării actuala putere pro-occidentală de la Chișinău, totul se complică și mai mult iar România nu a putut să facă nimic nici în trecut împotriva amenințărilor din interiorul acestei țări.

Există deci câteva scenarii în care România nu poate ajuta cu adevărat R. Moldova, dacă moldovenii nu vor să se ajute singuri. Aproape 70% dintre moldoveni sunt de părere că Maia Sandu ar trebui să meargă la Vladimir Putin să negocieze un preț mai mic pentru gaze. Ce poate face mai mult Bucureștiul pentru a schimba acest trend? Sursele vechilor atașamente se află în sărăcie, nostalgie și neîncrederea în propriile posibilități iar România nu poate schimba peste noapte înțelegerea greșită a istoriei în care mulți moldoveni persistă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Mart. 2023, 09:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
25 Mart. 2023, 09:40 // Actual //  Lupu Eduard

Intermediarii profită în timp ce țițeiul rusesc găsește rute indirecte către piața europeană, susțin politicienii și oamenii din industrie, citați de politico.eu.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că dependența Europei de petrolul și gazele rusești „aparține trecutului”.

Dar alții, de la înalți oficiali ucraineni la europarlamentari și persoane din industrie, spun că acest capitol al istoriei nu s-a încheiat.

Cantități semnificative de hidrocarburi rusești, în special de petrol, continuă să fenteze sancțiunile și pe piața europeană, spun aceștia, obținând bani care finanțează mașinăria de război a lui Vladimir Putin.

Este cunoscut faptul că petrolul brut e dificil de urmărit pe piețele globale. Acesta poate fi ușor combinat cu alte transporturi în țările de tranzit, creând efectiv un lot mai mare de petrol ale cărui origini nu pot fi determinate. Procesul de rafinare, necesar pentru orice aplicație practică, elimină, de asemenea, orice urmă a originii materiei prime.

O rețea complexă de companii de transport maritim, care poartă steaguri ale unor jurisdicții offshore insesizabile, adaugă un strat suplimentar de mister; unele au fost acuzate că ajută Rusia să ascundă originea exporturilor sale de țiței folosind o varietate de mijloace.

UE a interzis în mare parte combustibilii fosili ruși de la declanșarea invaziei încoace, cu excepții pentru cantități limitate de țiței prin conducte, gaze prin conducte, gaze naturale lichefiate (GNL) și produse petroliere.

Rute spre Europa

Dar volume mari de țiței rusesc – o sursă de venituri mai mare decât gazele – sunt încă expediate pe piețele globale, ceea ce îi face pe unii experți să suspecteze că acestea ajung pe piața europeană pe ușa din spate.

„De la introducerea sancțiunilor, volumele de țiței pe care Rusia le exportă au rămas mai mult sau mai puțin constante”, a declarat Saad Rahim, economist-șef al firmei globale de tranzacționare a mărfurilor Trafigura. „Este posibil ca petrolul rusesc să fie vândut în continuare către UE și națiunile occidentale prin intermediari.”

O rută potențială către Europa este prin Azerbaidjan, care se învecinează cu Rusia și este punctul de plecare al conductei Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), operată de BP. Portul Ceyhan, din Turcia, este un important centru de aprovizionare din care se expediază țițeiul către Europa; de asemenea, primește cantități mari din Irak prin conducta Kirkuk-Ceyhan.

François Bellamy, un europarlamentar francez și membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European, a exprimat suspiciuni cu privire la această rută într-o întrebare recentă adresată Comisiei. Datele arată că Azerbaidjanul a exportat cu 242.000 de barili pe zi mai mult decât a produs între aprilie și iulie anul trecut, a spus el – o marjă mare față de producția internă, care a fost de 648.000 de barili pe zi luna trecută și care este în declin pe termen lung, potrivit cifrelor ministerului.

„Cum poate o țară să își diminueze producția și să își crească exporturile în același timp? Există ceva complet inconsecvent în cifre, și această inconsecvență creează suspiciuni că sancțiunile sunt eludate”, a declarat Bellamy.

În același timp, însă, Turcia și-a dublat anul trecut importurile directe de petrol rusesc și a refuzat să impună sancțiuni asupra țițeiului rusesc, în ciuda faptului că a oferit simultan sprijin militar și umanitar Ucrainei.

Centrul finlandez pentru cercetare în domeniul energiei și al aerului curat (CREA) a avertizat la sfârșitul anului trecut că „o nouă rută pentru petrolul rusesc către UE apare prin Turcia, o destinație în creștere pentru țițeiul rusesc”, unde acesta este rafinat în produse petroliere care nu fac obiectul sancțiunilor, fiind vândut mai departe.

„Avem suficiente dovezi că unele companii internaționale cumpără produse de rafinare realizate din petrol rusesc și le vând mai departe în Europa”, a declarat Ustenko, consilierul lui Zelenski. „Este complet legal, dar complet imoral. Doar pentru că este permis, nu înseamnă că nu trebuie să facem nimic în această privință.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău