Vrei să ştii care este cea mai bună perioadă ca să rezervi un zbor mai ieftin? Trebuie să ţii cont de anumite date

În general, biletele de avion nu se ieftinesc odată cu data plecării, ci sunt mai ieftine cu între patru luni şi trei săptămâni înainte de programarea zborului, scrie platforma Investopedia.

Iar potrivit travelandleasure.com, cea mai bună perioadă de rezervare a unui bilet de avion este cu 64 de zile înaintea zborului – aceasta este însă doar o medie. Există totuşi şi câţiva factori care pot influenţa şi preţul unui zbor rezervat din timp cum ar fi, de exemplu, schimbările sezoniere şi sărbătorile. Ziua săptămânii în care alegeţi să vă rezervaţi zborul nu ar influenţa preţul, acesta fiind un mit, potrivit aceleiaşi surse.

Într-o analiză mai extinsă, ravelandleasure.com a identificat şase perioade diferite de booking, numărul de zile în avans, precum şi câteva aspecte de care să ţineţi cont.

Prima alegere – cu 203 până la 315 de zile în avans – aşteptaţi-vă să plătiţi cu circa 50 de dolari mai mult decât aţi aştepta cel mai bun tarif; probabil însă că veţi avea opţiuni mai bune pentru itinerar şi aşezare).

O opţiune liniştitoare – între 116 şi 202 de zile – biletele costă cu aproximativ 20 de dolari mai mult decât dacă aţi aştepta cel mai bun tarif.

Perioada ideală de booking – între 21 şi 115 de zile în avans – pare a fi perioada ideală pentru a căuta chilipiruri; este perioada în care găsiţi cele mai mici tarife.

Perioada de forţat norocul – între 14 şi 20 de zile în avans – tarifele cresc de obicei, pe măsură ce locurile cele mai bune vândute sau căutate, dar s-ar putea să aveţi noroc şi să găsiţi câteva tarife bune.

Joaca cu focul – preţul biletelor este, în medie, cu 135 de dolari mai ieftin decât dacă aţi fi aşteptat până în ultimul moment să le cumpăraţi, dar totuşi, nu este o perioadă ideală. Zborurile şi locul sunt limitate în această perioadă.

Ultima încercare – între 0 şi 6 zile -încercaţi să evitaţi zborurile în această perioadă, dacă nu se iveşte vreo urgenţă. Va trebui să plătiţi, în medie, cu 220 de dolari mai mult decât dacă aţi fi rezervat în perioada ideală.

Aceste recomandări sunt date luând în calcul şi influenţele sezoniere:

Toamna: s-ar putea să aşteptaţi mai mult decât de obicei – cea mai bună perioadă de rezervare este cu 89 de zile înainte de zbor – excepţie face însă Ziua Recunoştinţei în SUA; pentru care ar trebui să faceţi rezervările mai devreme.

Iarna: Este scump să călătoreşti în general în perioada sărbătorilor, dar, altfel, iarna este o perioadă destul de bună pentru călătorii. Este ideal să vă rezervaţi însă biletele cu 94 de zile în avans.

Primăvara: Mai mulţi oameni călătoresc pentru diverse vacanţe în perioada primăverii, de aceea este recomandat să vă planificaţi această călătorie cu 84 de zile în avans.

Vara: este cel mai popular sezon pentru călătorii, iar CheapAir.recomandă, cel puţin pasagerilor din Statele Unite, să îşi cumpere aceste bilete de zbor cu 67 de zile în avans.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achizitie #bilete #turism #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.